Dezastrul Ecologic de la Copsa Mica

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Dezastrul Ecologic de la Copsa Mica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: C.Antonescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Omul a început să înţeleagă mai ales în ultimele decenii că progresul societăţii umane s-a transformat treptat în instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii. Odată cu apariţia civilizaţiei umane a aparut şi intervenţia brutală a omului prin exploatarea neraţională a naturii şi alterarea mediului prin poluarea produsă de activităţile industriale, agricole şi menajere.

Efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinţe din ce în ce mai dramatice în ultimii ani. Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii, ducând la degradarea solului şi a apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. Prognozele arată căacidificarea solului produce importante daune în special asupra agriculturii.

Copşa Mică este un oraş în judeţul Sibiu, Transilvania, România. În prezent numărul total de locuitori este de 5142 persoane din care: bărbaţi 2563 şi femei 2579 .

Situaţia pe grupe de vârstă:

Între 0 - 18 ani sunt 1535 locuitori

Între 18 - 55 ani sunt 2556 locuitori

Peste 55 ani sunt 1051 locuitori

Oraşul Copşa Mică este situat în partea de nord-vest a judetului Sibiu, la confluenţa rîurilor Tîrnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de reşedinta de judeţ, 12 km de municipiul Mediaş şi la 33 km faţă de municipiul Blaj pe DN 14B. Localitatea se învecinează la nord cu comuna şi staţiunea Bazna, la nord-est cu comuna Tîrnava şi municipiul Mediaş, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa. Oraşul este amplasat în culoarul depresionar al râului Tarnava Mare, înconjurat de dealuri.

Inaugurată în 1939, fabrica de prelucrare a zincului şi a plumbului din concentrate miniere a constituit un pas înainte pentru dezvoltarea economică a oraşului. Totuşi, industrializarea forţată din anii „epocii de aur” a reprezentat o catastrofă ecologică pentru mediul înconjurător, fiind realizată fără efectuarea vreunui studiu despre impactului ecologic asupra regiunii. Instalaţiile au fost mărite de la 4000 t/an la aproape 30 000 t/an şi s-a inaugurat şi o fabrica de negru de fum. Cu toate că din punct de vedere economic a fost un câştig, pagubele pe plan ecologic, dar şi uman sunt foarte grave.

Încă de la începutul anilor 50 s-au tras semnale de alarmă cu privire la depăşirea valorilor maxime admise a anumitor metale în atmosferă, precum cadmiu, plumb sau zinc. Dorin Bardac, în “Copşa Mică - elemente de monografie medicală şi socială”, menţiona că în 1977 concentraţia dioxidului de sulf era de 2,8 ori mai mare decât cea maxim admisă, iar în 1987 de 13,2 ori. Aceleaşi niveluri ridicate de poluare întâlneam şi în râul Târnava Mare, unde cadmiul se găsea într-o concentraţie de 7,3 ori mai mare decât limita admisă. La nivelul solului, situaţia a fost şi mai gravă - se ajungea în unele locuri şi la depăşirea STAS-urilor de 55,3 ori atât în cantitatea de plumb, cât şi în cea de cadmiu la hectar.

De asemenea, vegetaţia a fost grav afectată, efectele fiind vizibile cu ochiul liber: defolieri accentuate, apariţia de pete gălbui pe spanac şi ovăz, încreţirea şi prezenţa arsurilor pe frunzele de stânjenel şi chiar uscarea copacilor. Un exemplu aparte îl reprezintă îl reprezintă Dealul Prostitei, care în trecut era ideal pentru cultivarea viţei-de-vie, iar astăzi prezintă doar o vegetaţie ierboasă săracă. Toate aceste plante, deloc sănătoase, ajung în urma parcurgerii lanţului trofic, în ţesuturile vieţuitoarelor (oameni sau animale), cauzând afecţiuni grave.

Verdictul specialiştilor este unul dur: poluarea din Copşa Mică este intensă şi foarte agresivă. Spre exemplu, intoxicarea cu dioxid de sulf cauzează ameţeli, afecţiuni pulmonare acute şi chiar spasm laringian ce provoacă decesul. Acidul sulfuric format prin dizolvarea dioxidului de sulf în picăturile de rouă reprezintă cauza pentru care albinele nu pot trăi pe o suprafaţă cu raza de 15 km în jurul localităţii Copşa Mică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezastrul Ecologic de la Copsa Mica.doc

Alte informatii

Efectele poluarii la Copsa Mica, prezentat la Facultatea de Marketing/ C-tin Brancoveanu