Dispersia noxelor în atmosferă

Introducere

Dispersia noxelor în atmosferă reprezintă o problemă reală cu care ne confruntăm de ani de zile dată fiind extinderea industriei producătoare și multitudinea autovehiculelor și utilajelor. Totuși efectul nociv a fost sesizat și înfruntat prin numeroase norme și reglementări, ajutate de progresul tehnologic ce dezvoltă noi surse non poluante de energie și putând realiza motoare mult mai puțin poluante decât cele anterioare.

Noxele

Noxa este agentul sau factorul de împrejurare care exercită o acțiune nocivă asupra organismului și se răspândește în atmosferă în urma unui proces tehnologic. Termenul de noxă provine din cuvântul latin care înseamnă vătămare. În domeniul auto, noxele fac referire la agenții poluanți răspândiți în atmosferă de către motoarele cu ardere internă în urma procesului de evacuare.

Aceste noxe sunt atent monitorizate la înmatricularea și construcția fiecărui autovehicul în parte, fiind catalogate în funcție de normele de poluare. Noxele emise de autovehicule sunt considerate unul dintre cei mai semnificativi factori poluanți din momentul actual, din acest motiv se fac eforturi susținute pentru reducerea noxelor rezultate de la motoarele cu ardere internă.

Atmosfera

Atmosfera desemnează învelișul de aer și alte gaze al Pământului sau al altui corp ceresc. Cea a planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, conține însă și urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”. Atmosfera de astăzi a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N2) în proporție de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO2) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli, etc.

- Structură

În funcție de temperatură:

1.Troposfera: între 0 km deasupra munților înalți și 7 km în zona polară și 17 km la tropice, are o grosime medie de 11 km. Dacă se închipuie un Pământ cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863mm. Aceasta constituie aproximativ 90% din masa totală a atmosferei fiind stratul în care se produc fenomenele meteorologice.

2.Stratosfera: între 7-17 până la 50 km

3.Mezosfera: între 50 și 80 km

4.Termosfera: între 80 și 640 km, numită și „ionosferă”. Denumirea de „termo” este legată de creșterea relativ bruscă a temperaturii cu altitudinea, iar cea de „iono” de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen și azot existenți, care astfel devin buni conductori de electricitate și au influență asupra transmisiilor radio.

5.Exosfera: între 500 și 1000 km până la cca 100.000 km, cu o trecere treptată la spațiul interplanetar.

După procesele fizico-radiologice:

1. Ionosfera

2. Magnetosfera

3. Ozonosfera (16 - 50 km)

4. Hemosfera

După gradul de amestec a gazelor:

1. Homosfera (0 - 100 km)

2. Homopauza (100 - 120 km)

3. Heterosfera (> 120 km)

După starea aerodinamică:

1. Stratul Prandtl (cca 0 - 50 m)

2. Stratul Ekman (cca 50 - 1.000 m)

3. împreună, Stratul Prandtl + Stratul Ekman

4. Stratul atmosferic liber (> 1 km)

- Importanța atmosferei

Atmosfera conține aerul cu componentele fără de care nici o formă de viață nu ar putea supraviețui; ne protejează de razele ultra violete cu ajutorul stratului de ozon și reglează temperatura. Este mediul în care se face amestecul de substanțe gazoase ce pot avea efecte pozitive ori negative: prin eliminarea dioxidului de carbon către oameni, plantele pot supraviețui, iar acestea elimină prin fotosinteză oxigenul indispensabil oamenilor și animalelor, iar partea negativă ar fi că orice vapor ori gaz poluant va putea face parte din aceasta afectând mediul înconjurător.