Efecte ale încălzirii globale

Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului furtunilor.După cum s-a spus mai sus, creşterea temperaturii duce la creşterea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi în secolul al XX-lea vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor.Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride.

Figura .1 Ciclonul Catarina

Unii oameni de ştiinţă consideră că vaporizaţia crescută va genera furtuni.În general uraganele apăreau doar în Atlanticul de nord. Totuşi, în 2004 a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia.Deşi a avut o viteză a vântului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic că n-ar fi fost uragan. Nu există consens cum că acest uragan ar fi legat de încălzirea globală, dar unele modele climatice prevăd apariţia cicloanelor în Atlanticul de Sud ca urmare a încălzirii globale.

Se spune că în a doua jumătate a secolului al XXI-lea va creşte numărul de furtuni în zonele temperată şi arctică din emisfera nordică şi în zona antarctică, însă mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropicală depind de gradientul termic, care scade în emisfera nordică , deoarece regiunile polare se încălzesc mai mult decât restul emisferei.

EFECTE ASUPRA HIDROSFEREIE

Observaţiile din satelit indică o reducere treptată a suprafeţelor calotelor polare.Vârsta medie a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani. Încălzirea climei în această regiune este de circa 2,5 °C, (în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993 - 1997 faţă de perioada 1958 - 1976. În 2007, observaţiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scădere a suprafeţei sale cu 20 % în decursul unui singur an. Dacă tendinţa continuă, unele observatoare consideră că banchiza se va topi complet vara deja din 2013, în loc de 2030 cât se estima înainte.

Şi în Antarctica apar fenomene de topire.Încălzirea s-ar datora schimbării direcţiei vânturilor dominante, a măririi concentraţiei gazelor cu efect de seră şi a deteriorării stratului de ozon.Desprinderea gheţurilor Antarcticii a crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu 75 %. Şi gheţarii tereştri suferă un proces de topire. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către SMUG şi de CNDZG.

Retragerea gheţarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord, în Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa şi în America de Sud a fost folosită de IPCC .