Efectele poluării aerului asupra mediului

Introducere

Atmosfera sete unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitatile umane.

Cresterea productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor, sunt tot atatea cauze care fac ca in ultimul timp sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon,, oxizi de azot, ozon etc.), fie datorita patrunderii in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu( elemente radioactive, substante organice de sinteza etc.).

Poluarea atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezinta consecinta unor activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantilor atmosferici pornesc de la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate in transporturi, arderi de combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale, pentru incalzirea locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge concentratii nocive.

Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adfesea grave, asupra omului si mediului sau inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor, agrcole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai important, afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina primordiala a tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga. Ini acest sens in februarie 2001 Parlamentul Romaniei a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ce face referire la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1999.

Ca urmare a acestui fapt, Romaniei ii revine sarcina sa reduca cu 92%, fata de perioada de referinta, emisiile de gaze cu efect de sera.

In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse, inclusiv cele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul asupra factorilor sociali si de mediu.

Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului. Ritmul de crestere economica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor metropole, fumului si vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri bine gandite si stiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija dezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii.

Un aspect special al poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatii si vietii omului si a altor vietuitoare, este rezultatul fumatului. Fumatul prezinta un pericol deosebit pentru sanatatea si viata celui ce-l practica, dar dincolo de acesta, el pericliteaza sanatatea celor din jur, a nefumatorilor.

Despre poluare se poate vorbi inca de la descoperirea focului de catre om, dar revolutia stiintifico-tehnica a adus schimbari deosebite in poluarea atmosferei, largind foarte mult sfera materialelor poluante si a surselor de poluare.

Fiind vorba de un ana din problemele actuale de importanta vitala, de igiena si sanatate publica, lupta impotriva poluarii se duce cu toate mijloacele, atat pe plan tehnic, cat si pe plan politic si juritic.

Impotriva poluarii atmosferei se duce si o lupta preventiva, pentru eliminarea sau reducerea surselor de poluare, pentru impiedicarea prin mijloace tehnice moderne, a emisiei materiilor poluante.

Considerem necesar sa precizam ca poluarea atmosferica face ravagii nu numai asupra omului, plantelor, animalelor, ci si asupra cladirilor, materialui ethnic fiind supus si el acestui fenomen, care ii accentueaza uzura. Este vorba mai ales, de materialu electric si electronic, din ce in ce mai miniaturizat, mai compact, cu functiuni mai complexe si deci extrem de sensibile la poluarea aerului, ceea ce impune luarea nu numai a unor masuri tehnice, ci si reglementarea legala a acestor activitati.

Capitolul I.

Aerul. Elementul vital vietii.

1.1.Invelisul gazos al Pamantului

Aerul formeaza un invelis gazos care inconjoare Pamantul, avand o grosime medie de aproximativ 3.000 km, numit atmosfera. Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt:

- troposfera 0 - 11 km altitudine;

- stratosfera 11 – 35 km altitudine;

- mezosfera 35 – 80 km altitudine;

- termosfera 80 – 400 km altitudine;

- exosfera 400 – 3.000 km altitudine.

Aerul este present pretutindeni, atat la suprafata scoartei terestre cat si in toate spatiile aflate in legatura cu atmosfera: in crapaturile si porii solului, in pesteri, in apa, in apa marilor si oceanelor etc.

Aerul este un amestec de gaze in compozitiia sa normala intrand: azot, oxigen, bioxid de carbon, ozon, alte gaze, vapori de apa, puberi, bacterii etc.

Modificarile survenite in compozitia aerului in urma procesului de respiratie :