Entomologie aplicată

Avertizarea si prognoza – componente ale programelor de control integrat

În ciclul biologic al speciilor de dăunători apar perioade critice, în care indivizii prezinta sensibilitate sporita la actiunea pesticidelor (ex. prima vârsta larvara), precum şi perioade în care sunt mai expusi la actiunea tratamentelor (ex. înainte de patrunderea în interiorul organului atacat). De asemenea, în cadrul sistemului planta-fitofag apar perioade în care dăunătorul nu produce înca pagube, sau produce daunari situate cu mult sub pragul economic.

Principalul scop al activitatii de prognoza şi avertizare îl constituie tocmai stabilirea anticipată şi cât mai precisa a acestor perioade, în care prin aplicarea unor tratamente se obtine un efect letal maxim cu concentratii sau doze reduse de pesticid, înainte ca dăunătorul sa fi produs pagube.

Prognoza

Prin prognoza se intelege determinarea anticipata a momentului aparitiei unui dăunător, a înmultirii, şi densitatii numerice a acestuia, într-un anumit areal, elemente care stau la baza unei eventuale actiuni de combatere, atunci când ea este justificata din punct de vedere economic. În cele mai multe cazuri sunt suficiente prognozele pe termen scurt. În cazul dăunătorilor cu ciclu biologic lung (1 an sau mai mult), sau când tratamentele trebuie sa fie aplicate pe suprafete mari sunt necesare prognoze de lunga durata.

Precizia prognozei este invers proportionala cu durata perioadei pentru care ea se stabileste şi cu mobilitatea speciei urmarite. În cazul speciilor bune zburatoare, de exemplu, precizia prognozei este mai mica decât la cele care se deplaseaza prin mers.

Conceptia moderna în elaborarea prognozelor are în vedere prognoza aparitiei şi inmulţirii dăunătorilor. Stabilirea şi aprecierea corecta a celor doua elemente reprezinta baza teoretica a planificarii, organizarii şi programelor de management integrat, incluzand tratamente profilactice si tratamente curative (aplicate înainte ca pagubele produse sa aiba importanta economica).

Prognoza aparitiei in masa a daunatorilor

În elaborarea prognozelor se tine cont de:

• timp

• localizare

• scara spatial.

Prognozele se întocmesc pentru un anumit teritoriu şi pentru o anumita perioada de timp. Luând în considerare timpul, prognozele pot fi de scurte durata, când estimarile se refera la perioade de zile, saptamani sau luni, şi prognoze de lungă durata, în cazul carora estimarile se refera la perioade de peste un an. Având în vedere lungimea ciclului biologic, unii autori folosesc şi notiunea de prognoza pe termen mediu, care acopera durata unui ciclu biologic, prognozele de scurta durata elaborându-se pentru perioade mai scurte, iar prognozele de lunga durata depasind în timp durata unui ciclu biologic.

În cadrul prognozei aparitiei în masa a dăunătorilor, pe lânga momentul aparitiei stadiului dăunător , trebuie sa fie estimata şi densitatea numerica (DN) a acestuia în momentul aparitiei. Pentru aceasta, în functie de pragul economic de densitate a populaţiei (PEDP) stabilit pentru fiecare specie, s-au conturat patru clase de estimare:

• DN-0 nu exista risc de atac;

• DN-mica = risc de atac tolerabil, nu se aplica tratamente,

• DN-mijlocie = atac moderat, dar riscul este intolerabil şi sunt necesare tratamente;

• DN-mare = atac puternic, se intervine energic cu tratamente.

Intocmirea hartilor de raspandire si prognoza

Hartile de raspindire zoogeografica reprezinta instrumentele prognoza, fiind hartile unor teritorii date, pe care dăunătorul este prezent.