Epurarea Apelor Reziduale

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate in instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis.

In primul test, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela test, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-,50%NH4+ si PO43- . In al treilea test, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea test, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-,PO43-,CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-.

INTRODUCERE

Fenomenul autoepurarii apelor poluate în balti naturale, populate cu macrofite, a inspirat în crearea unei microstatii în trepte de vegetatie cu rol ecologic în ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei în laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hârtie si cartoane, s-au obtinut date preliminare asupra ritmului si mecanismelor de absorbtie si metabolizare a noxelor, date publicate în anul 2002 si folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul prezentat modelul natural a fost transpus într-un modul cu trei baterii a câte trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, în succesiunea rezultata din prima simulare.

MATERIALELE SI METODELE FOLOSITE

Organizarea modulului microstatiei de epurare:

Alegerea speciilor de macrofite: plecându-se de la datele din experimentul anterior, privitor la puterea de absorbtie si metabolizare a unor noxe din ape s-au recoltat urmatoarele specii:

Typha angustifolia+Typha latifolia: din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata si de pe malul vestic, la varsarea pârâului Doamna în lac.

Phragmites australis din marginea apelor lacului Reconstructia si Bâtca Doamnei la varsarea pârâului Doamna.

Scirpus lacustris din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata.

Iris pseudacorus: mlastina din satul Bahna, comuna Dochia.

Elodeea canadensis din apele lacului Vaduri – Neamt.

Cultivarea speciilor de macrofite.

Exemplarele speciilor au fost cultivate în cuve din plastic cu un volum de 50 l, în care s-a reconstituit un minim al conditiilor ecologice din ecosistemul de provenienta, respectiv compozitie / granulometrie substrat, compozitie sediment/ apa, conditii climatice prin amplasarea modulului în mediu.

Dupa 5 saptamâni de la cultivare, speciile rizomatoase ( Typha, Scirpus, Phragmites si Iris ) erau înradacinate în substrat, plantele de Elodeea instalate în recipienti iar modulul pregatit pentru pornirea experimentului.

Alegerea apei de epurat:

Prin analiza multianuala a apelor din freaticul Bistritei, s-a creat o baza de date asupra speciilor si concentratiilor noxelor infiltrate în pânza, precum si asupra evolutiei în timp a acestora. Din aceste date s-a ales o apa cu poluare medie, aflata într-o fântâna din localitatea Zanesti, dupa cum urmeaza:

Compozitie ape poluate