Extras din referat
Tehnologia de fabricare a uleiului
Uleiurile si grasimile vegetale comestibile prezente astazi pe piata de alimente reprezinta o chintesenta a unui process amplu, extins pe secole de cautari care a evoluat in paralel cu dezvoltarea societatii umane. Gradul de sofisticare al tehnicii si tehnologiilor de obtinere a unor uleiuri si grasimi cu grad de rafinare care tinde spre absolute reflecta perfect trecerea societatii umane de la necessitate la valoare si rafinament.
Tendinta omului spre perfectiune se remarca extrem de bine in truda producatorilor de alimente de a transforma uleiurile vegetale comestibile intr-un sitem alimentar monocomponent (amestec natural sau modificat de acigliceroli), cu puritate si grad de rafinare absolute. Imaginea utopica pe care o asemenea exigenta ar fi avut-o in alte vremuri astazi a devenit aproape realitate.
Istoria acestei evolutii spectaculoase este interesanta in gradualitatea si complexitatea ei.se pare ca odata cu descoperirea naturii ca sursa de hrana si energie , odata cu “imblanzirea” focului omul a extras din marca naturala (fructe, seminte, radacini) uleiurile si grasimile.
Chinezii si amerindienii , in anul 2600 i.H.,au creat prima tehnologie primitive de obtinere a uleiurilor vegetale, prin fierberea si stoarcerea manuala a fructelor si semintelor oleginoase. Uleiurile astfel obtinute aveau fie virtuti alimentare sau cosmetice , fie virtuti terapeutice sau tehnice.
Pe batranul continent , grecii au adus din secolele VII-VIII in caminele oamenilor uleiul de masline de iluminat . In Atica lui Pericle , maslinul era cultivat pentru fructele sale , din care se obtinea untdelemnul utilizat in alimentatie , la ingrijirea corpului si la iluminat . Presele primitive erau construite din lemn (scorburi de copaci) sau piatra (cuva din piatra intre doi stalpi de lemn), iar presarea materialului oleaginos maruntit, manual sau intre doua bucati de piatra , se realize sub actiunea fortei de batere sau de greutate a pietrelor.
Arhimede a inventat presa cu surub , care a marcat un pas important de la terciuirea manuala sau semimecanizata a materialului oleagios zdrobit si prajit la presarea mecanica si apoi hidraulica ( Josep Bramah de Piccadilly, 1975). Daca necesitatea a reprezentat motorul principal a evolutiilor tehnicilor si tehnologiilor de obtinere a uleiurilor si grasimilor vegetale , natural lor chimica nu a fost studiata pana in secolul al XVII –lea .Abia in anul 1675, Otto Tachen identifica acizii in structura acizilor , pe care le utilizeaza la obtinerea sapunului. Primul studiu sistematic al uleiurilor vegetale este realizat de chimistul german Gaspar Neuman (1689-1737).
Lavoasier (1743-1794) a realizat primele analize chimice ale uleiurilor si cerii de albine, Berzelius (1779-1848) detine paternitatea notiunii de cataliza in timp ce , abia in 1903, Wilhem Norman realizeaza , pentru prima data , hidrogenarea industriala catalitica si transformarea uleiurilor in grasime. H.P.Kaufmann (1889-1971) si G.Wolff (1914- 1969) si B.N.Tiutiunikov (1895-1985) pot fi considerati intemeietorii scolii moderne de obtinere industriala si cercetare stiintifica a uleiurilor si grasimilor vegetale. Extractia , ca metoda de obtinere a uleiurilor si grasimilor vegetale , a fost utilizata la scara larga abia in Germania anilor 1920.
In tara noastra pana in secolul al-XVIII-a , obtinerea uleiurilor si grasimilor vegetale se realiza exclusiv in system casnic si manufacturier. In anul1818, este creata prima fabrica producatoare de uleiuri vegetale la Iasi , iar in anul 1901 existau deja 94 de fabrici , dintre care doar sase se incadrau in industria mare. Nationalizarea mijloacelor de productie(1948) s-a manifestat acut in industria producatoare de uleiuri si grasimi vegetale. Au fost ridicati colosi de 400 si 600 t seminte/24 h , care au impus amplificarea capacitatilor de depozitare , insilozare, conditionare si prelucrare tehnologica a semintelor oleginoase dar si o modernizare a liniilor de fabricatie a semintelor oleaginoase , prese mecanice de capacitate mare, linii continue de extractii, valorificarea subproduselor – lecitina din complexul mucilagios separat la delecitizare, acizi grasi din soapstock,furfurol din coji de floarea-soarelui.
Industria uleiurilor si grasimilor vegetale comestibile are ca obiectiv procesarea principalelor surse vegetale de materii oleaginoase (seminte, fructe,germeni, samburi) cu scopul separarii prin presare si/sau extractie urmata de rafinare a fractiunii grase brute (ulei sau grasime ), sub forma unui sistem alimentar monocomponent (acilglicerolii) sau cu un maxim admis al compusilor de insotire (fitosteroli,vitamine liposolubile,acizi grasi liberi, fosfolipide, pigmenti).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaluarea Impactului Ecologic
- Evaluarea Impactului Ecologic
- curs 2.pdf
- curs 3.pdf
- curs 4.pdf
- curs 8 H.pdf
- curs geotermal eng.pdf
- Curs hidroenergetica.pdf
- curs1.pdf
- Evaluarea Impactului Ecologic.doc