Evaluarea Riscului de Mediu si Sanatatea Populatiei Ilba Handal

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Evaluarea Riscului de Mediu si Sanatatea Populatiei Ilba Handal.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Kovacs Marinel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

INTRODUCERE 2
Cap 1 DATE GENERALE PRIVIND PERIMETRUL MINIER ILBA.….3
1.1. Localizare geografică şi administrativă 3
1.2. Relief 4
1.3. Cadrul structural geologic 4
1.4. Soluri 5
1.5. Hidrografie şi hidrogeologie 6
1.6 Clima 7
Cap. 2. CARACTERIZAREA HALDELOR DE STERIL 8
2.1. Haldele de steril din zona Ilba-Cicîrlău 8
2.2. Analiza stabilităţii fizice a haldelor 10
2.3. Analiza stabilitãţii chimice a haldelor 11
Cap.3. METODOLOGIE 12
Cap. 4. EVALUAREA RISCULUI 14
4.1. Evaluarea factorului de mediu apă 13
4.2. Evaluarea factorului de mediu aer 18
4.3. Evaluarea factorului de mediu sol 18
Cap 5. EFECTELE ASUPRA SANĂTĂŢII UMANE 20
5.1. Efectele Plumbului 20
5.2. Efectele Cadmiului 21
5.3. Efectele Zincului 21
5.4. Efectele Cuprului 22
Cap 6. CUANTIFICAREA RISCULUI DE MEDIU 23
BIBLIOGRAFIE 24

Extras din document

INTRODUCERE

Activitatea minieră din zona Baia Mare a produs o cantitate impresionantă de material, cunoscut sub denumirea de steril de mină sau deşeuri miniere, depozitat în construcţii denumite halde de steril sau iazuri de decantare. Aceste depozite au fost construite cu ignorarea unor reguli de siguranţă privind mediul înconjurător.

Extragerea de substanţe minerale utile atrage după sine dezechilibre ale mediului natural atât în locul din care s-au extras cât şi în locul de depozitare a reziduurilor. Aceasta din urmă ridică probleme din ce în ce mai mari în ce priveşte protecţia mediului deoarece în ultimele decenii, extracţia materiilor prime la nivel mondial a atins cantităţi impresionante, acestea implicând cantităţi uriaşe de sterile care trebuiesc depozitate.

Depozitarea acestor cantităţi de deşeuri reprezintă o provocare pentru industria extractivă, care devine din ce în ce mai sensibilă atât pentru factorii responsabili cât şi pentru public. Aceste deşeuri reprezintă sursele unei poluări continue a tuturor factorilor de mediu: aer, apă, sol, flora, fauna, impactul cel mai mare avându-l scurgerile acide care antrenează metale grele.

Locul pentru aşezarea depozitelor a fost ales în apropierea zonei de producere a acestora, deci în apropierea galeriilor de ieşire din mină şi a puţurilor de extracţie.

Cap 1 DATE GENERALE PRIVIND PERIMETRUL MINIER ILBA

1.1. Localizare geografică şi administrativă

Perimetrul de exploatare Ilba este localizat în extremitatea sud-vestică a lanţului eruptiv Oaş-Gutâi, fiind delimitat astfel: la nord de dealurile Piros-Barc, Runcu şi Gorunilor, la est de Valea Tarna Mică, culmea Fetişoara, Vârful Sindilit, la sud de localităţile Ilba, Cicîrlău, iar la vest de localităţile Racşa şi Viile Apei.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul este amplasat pe teritoriul localităţii Ilba Handal, aparţinătoare comunei Cicîrlău.

Infrastructura: accesul principal se realizează pe DN Baia Mare- Satu Mare E58 pană în satul Ilba, iar de aici pe drumul asfaltat sat Ilba- Ilba Handal.

1.2 Relief

Relieful zonei Ilba Cicîrlău se compune din: conuri, cratere, platouri de lave şi aglomerate vulcanice – produse ale erupţiilor vulcanice neogene, ce aparţin ramei vestice a Carpaţilor Orientali, care înglobează cel mai lung lanţ vulcanic din Europa. Acesta se încadrează Munţilor Igniş ce se întind între Valea Săsarului şi Pasul Huta (587 m) ridicându-se brusc deasupra depresiunii Baia Mare, pe care o domină cu peste 1000 m.

Grupa Igniş nu este înaltă, dar este cea mai masivă din grupa nordică a orogenului vulcanic maramureşan, format dintr-o îngrămădire de lave şi aglomerate vulcanice, în care domină andezitele bazaltoide. Ele se întind pe o suprafaţă mare de peste 40 km între Ilba pe Someş şi Sarasău pe Tisa. Această zonă nu este traversată de nici un drum în afara celui din pasul Huta care face legătura cu Munţii Oaş.

Valea Cicîrlău – Valea Ilba are o lungime de 4.5 km. Martorii de eroziune se menţin la cotele: 730 m, 720 m, 665 m, 655 m, 585 m, 580 m, 625 m (Vf. Purcaretu); 585 m, 420 m (dl. Pitris) şi 350 m deasupra piemontului cultivat cu viţa de vie şi pomi fructiferi şi a luncii Someşului. Ilba – Vâlcelele ce drenează partea sud estică şi vestică a munceilor vulcanici dintre localităţile Săbişa şi Viile Apei are o lungime de 6.8 km.

1.3. Cadrul structural geologic

Structurile mineralizate din campul filonian Ilba sunt localizate in cea mai mare parte pe fracturi dispuse la marginea palniilor crateriale ale vulcanilor acualmente erodati sau in partile superioare ale corpurilor subvulcanice.

Filoanele sunt in general de mici dimensiuni ( 300-400m.) , cu putine ramificatii si cu tendinte de curbare in jurul vechilor cratere.

In ceea ce priveste structura geologica, mineralizatiile de la Ilba au un caracter predominant polimetalic , aurifer – cuprifer sau pritos

Dintre aceste mineralizaţii amintim urmatoarele:

I. Mineralizatii asociate vulcanului Aluniş:

o Structura mineralizata Nucut – Baltosa - cuprinde filoanele din estul vulcanului Alunis ; are o textura brecioasa cu un caracter predominant polimetalic si piritos.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea Riscului de Mediu si Sanatatea Populatiei Ilba Handal.doc