Cuprins
- CAP 1. ROLUL FABRICII
- 1.1. Scopul realizarii 1
- 1.2. Detalii de amplasament 1
- CAP 2. AMPLASAREA IN MEDIU
- 2.1. Elemente de geologie 2
- 2.2. Solul 3
- 2.3. Resursele de apa 3
- 2.4. Clima si calitatea aerului 4
- 2.5. Elemente de ecologie acvatica si terestra 5
- 2.6. Asezari umane 7
- CAP 3. SURSE DE POLUANTI
- SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
- 3.1. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor 8
- 3.2. Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului 8
- 3.3. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 9
- 3.4. Sursele si protectia impotriva radiatiilor 9
- 3.5. Gospodarirea deseurilor 9
- 3.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase 11
- CAP 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA
- MEDIULUI INCONJURATOR
- 4.1. Impactul produs asupra apelor 11
- 4.2. Impactul produs asupra aerului 12
- 4.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre 12
- 4.4. Impactul produs asupra solului si subsolului 13
- 4.5. Impactul produs asupra asezarilor omenesti 13
Extras din referat
Cap 1: ROLUL FABRICII
1.1. Scopul realizarii fabricii de procesare peste si semiconserve
Fabrica de procesare peşte şi semiconserve din localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea urmãreşte valorificarea superioarã a resurselor piscicole din complexul lagunar Razim – Sinoe, precum şi din apele Mãrii Negre, în zona Perişor – cap Midia, pânã la izobata de 20 m.
Utilitate publicã si mod de încadrare în planurile de urbanism
In ceea ce priveşte aspectul privind utilitatea publicã a acestui obiectiv, se poate arãta cã :
- obiectivul permite investitorului, valorificarea localã, certã, cu costuri minime a unui produs local – peştele
- absoarbţia unui segment important din forţa de muncã disponibilã în zonã, fãrã perspectivã apropiatã de încadrare, de ocupare a unui loc de muncã.
In activitatea de procesare şi fabricare a semiconservelor materia primã o constituie - peştele şi icrele de peşte.
Ca materii auxiliare utilizate în cadrul activitãţii fabricii amintim:sare; ulei; oţet; morcov; ceapã; condimente, etc. Prin activitatea de procesare a peştelui se obţin urmãtoarelor sortimente: salate de icre şi peşte; peşte afumat; peşte marinat; fish sticks, fish brugers; peşte prelucrat congelat; peşte prelucrat refrigerat.
1.2. Detalii de amplasament
Elemente geografice de delimitare a amplasamentului
Obiectivul analizat este situat pe platforma de exploatare a S.C.,,PISCICOLA TOUR’’SRL – Jurilovca Platforma este amplasatã în vecinãtatea lacului Goloviţa, care mãrgineşte amplasamentul pe partea sudicã a acestuia.
In partea esticã şi vesticã a amplasamentului respectiv se gãsesc canalele de alimentare a eleşteelor EC 5, respectiv EC 4 din cadrul Amenajãrii Piscicole Lunca.
In vecinãtatea nordicã a amplasamentului este situatã localitatea Jurilovca. Accesul la fabrica se face pe uscat, dinspre str.Portului, din localitatea Jurilovca, stradã situatã în partea nordicã a amplasamentului
Cãile de transport sunt de natura drumurilor judeţene, drumuri asfaltate şi de natura drumurilor sãteşti, drumuri de pãmânt.
Amplasamentul prezentat este situat în interiorul Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunãrii’’, în zona complexului lagunar ,,Razim – Sinoe’’.
Ca obiective de interes tradiţional, la circa 14 Km distanţã (mãsuratã pe apã, respectiv pe lacul Goloviţa) de amplasamentul studiat se aflã Staţiunea ,,Gura Portiţei’’, punct turistic deosebit de atrãgãtor pe lângã care funcţioneazã şi o cherhana şi care permite atât accesul la plaja mãrii cât şi posibilitatea de a practica pescuitul şi agrementul cu ambarcaţiuni specifice, în apele lacului Goloviţa.
Cap 2 : AMPLASAREA IN MEDIU
2.1. Elemente de geologie
Prezentarea structurii geologice a subsolului, a resurselor minerale, extractive, etc.
Din punct de vedere morfologic amplasamentul aparţine Dobrogei de nord, subunitatea ,,depresiunea Jurilovca’’.
Golful marin din zona Razelm neavând un fluviu cu aluviunile respective, care sã-l colmateze, a evoluat mai încet decât golful din zona deltei.Delta a depãşit faza de liman, pe când Razelm s-a oprit la faza de lagunã, aşa cum este astãzi.
Din punct de vedere geologic zona în studiu aparţine bazinului Babadag alcãtuit din depozite neocretacice de platformã.
Cretacicul superior ocupã o suprafaţã importantã în partea sudicã a Dobrogei de nord, constituind bazinul Babadag.
Depozitele cretacice superioare sunt dezvoltate în facies epicontinental însumând o grosime de 250-300 m.
Pleistocenul mediu este reprezentat prin pãtura de depozite loessoide, constituite din prafuri nisipoase, argiloase gãlbui cu concreţiuni calcaroase şi cu particule milimetrice din rocile de fundament.Grosimea depozitelor loessoide variazã între 5 – 15 m.
Studiile hidrogeologice fãcute în zonã indicã condiţii favorabile acumulãrilor de ape subterane.
Infiltrarea apei în sistemul fisural din masa rocilor carbonatice a generat în decursul timpului o serie de goluri carstice, crescând implicit permeabilitatea acestor roci, ceea ce în final a favorizat înmagazinarea unor volume importante de ape subterane.
Din punct de vedere topografic, amplasamentele prezentate sunt platforme plate, fãrã denivelãri.
Potentialul seismic al zonei
Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100/92, amplasamentul se aflã în zona D de protecţie seismicã, având Ks = 0,16, perioada de colt, Tc=1,5 sec, rezultând gradul de seismicitate VIII. Constructiile se încadreazã în categoria de importantã normalã “C”.
2.2. Solul
Tipul de sol al zonei si modul de folosire
Terenul de fundare este loess, sensibil la umezire, categoria ,,B’’.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fabrica de Procesare Peste si Semiconserve - Jurilovca.doc