Gestionarea Deșeurilor în România

INTRODUCERE

Salubrizarea reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă Romania în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta se referă la activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor.

Actul normativ care reglementează managementul deşeurilor a fost adoptat în anul 2000 prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78 (aprobată de parlament prin Legea nr. 426/2001), act normativ care include prevederile directivelor 75/442/CE despre deşeuri (amendată prin directiva nr. 91/156/EEC) si 91/689/CE despre deşeuri periculoase.

Deşi România a adoptat toate directivele necesare pentru gestionarea deşeurilor, acestea nu au fost aplicate. De aceea, în mai toate localităţile din ţară, salubrizarea e departe de a fi conformă cu normele europene.

În ceea ce priveşte reciclarea, teoretic, nimeni nu contestă importanţa acesteia, practic, însă, investiţiile private sunt puţine, iar autoritaţile nu investesc în educarea cetăţenilor. Deşi nu foarte numeroase, investiţiile private în domeniul colectării selective încep să-şi facă simţită prezenţa pe piaţă. Depozitarea rămane, însă, principala formă de eliminare a deşeurilor municipale.

1. DATE GENERALE

Salubritatea este utilitatea publică ce are în grijă curăţenia unui oraş. Activităţile acesteia sunt:

- precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor solide, cu excepţia deşeurilor toxice, periculoase şi a celor cu regim special, de la utilizatorii casnici, persoane fizice şi asociaţii de proprietari, agenţi economici şi instituţii publice, întreţinerea curăţeniei la punctele de precolectare, desfiinţarea rampelor neautorizate;

- precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor voluminoase şi nepericuloase, bunuri de uz casnic de folosinţă îndelungată şi a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii, demolări, reparaţii şi amenajări de clădiri, locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

- preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea deşeurilor refolosibile.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin intermediul unor firme de salubrizare).

În general, deşeurile urbane (stradale şi menajere) şi cele industriale se numără printre obiectivele recunoscute ca fiind cele mai mari generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică, principalele forme de impact şi risc determinate de acestea, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, fiind:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual

- poluarea aerului

- poluarea apelor de suprafaţă – în cazul depozitării deşeurilor în apropierea râurilor (pe malul acestora)

- poluarea pânzei de ape freatice – prin infiltraţii de substanţe dăunătoare rezultate din reacţiile chimice ce au loc în depozitele ilegale, mai ales la temperaturi ridicate

- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate, în cazul depozitării neautorizate direct pe pământ.

De aceea consiliile locale şi agenţii economici sunt obligaţi să ia o serie de măsuri cum ar fi:

o asigurarea sistemului de colectare a deşeurilor, inclusiv asigurarea etapizată a colectării selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi depozitare finală;

o dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare a deşeurilor cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a acestora;

o colectarea selectivă şi transportul la timp al întregii cantităţi de deşeuri produse pe teritoriul localităţilor;

o amenajarea unor depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate corespunzător şi dotate pentru a asigura protecţia sanitară a populaţiei şi a mediului;

o interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate depozitelor stabilite prin documentaţiile urbanistice;

o elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie, privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunostinţa acestora prin mijloace adecvate;

o orice alte măsuri şi mijloace legale pe care le consideră necesare;

o asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei locale, precum şi colaborarea contractuală cu agenţi economici, in scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor;

o organizarea de acţiuni privind refacerea mediului.

Cu alte cuvinte, consiliile locale sunt obligate, şi trebuie să ia măsuri urgente, pentru colectarea selectivă, trebuie să implementeze colectarea selectivă la sursă a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere), trebuie să ia în calcul un număr suficient de containere, pe tipuri, în funcţie de zonă şi numărul de locuitori, trebuie să creeze condiţii pentru ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc:

o prevenirea – prin aplicarea tehnologiilor curate în activităţile care generează deşeuri;

o reutilizarea sau reciclarea deşeurilor – prin aplicarea celor mai bune practici în domeniu;

o valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;

o eliminarea şi depozitarea – care se face de agenţi economici specializaţi şi autorizaţi.