Ierbivore si Carnivore - Diete

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Ierbivore si Carnivore - Diete.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Narcisa Babeanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

1. Scurt istoric

Primele cercetari privind alimentatia animalelor de la noi din tara au fost facute de Haralamb Vasiliu. Acesta a publicat in 1916 in cartea sa Nutritia animalelor domestice si a omului, primele tabele de valoare nutritiva a nutreturilor, bazate pe analize proprii.

In 1985 se infiinteaza la Bucuresti primul “Institut Zootehnic” pe langa catedra de Zootehnie de la scoala Superioara de Medicina Veterinara, avandu-l ca diriginte pe Nicolae Filip, institut in cadrul caruia au existat preocupari privind alimentatia animalelor domestice.

In 1926 a fost creat Institutul de Cercetari Zootehnice in care functiona si o sectie de Alimentatie ce se ocupa de: analiza chimica a furajelor din tara noastra; determinarea digetibilitatii nutreturilor; metode de conservare a nutreturilor; studiul metabolismului animalelor.

Din aceasta perioada, s-au remarcat o serie de lucrari ale lui Nichita si Cretu, apoi ale lui Vladescu R. si Puscaru D.

Incepand din 1952, in cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice si a catedrelor de Alimentatia animalelor domestice de la Institutele Agronomice din tara, s-au efectuat studii privind elaborarea de norme.

Din 1970 ia fiinta Institutul de Cercetari pentru Nutritia Animala, astazi Institutul de Biologie si Nutritie Animala – Balotesti, (foto dreapta) care a preluat principalele probleme ale cercetarii in domeniul alimentatiei animalelor din tara noatra. Problemele de tehnologie in domeniul alimentatiei sunt studiate in institutii si statiuni organizate pe specii de animale in mai toate zonele tarii.

Astazi, cercetarile in domeniul alimentatiei au ca obiectiv studiul complex al valorii nutritive a nutreturilor, metodele de conservare, tehnologiile de preparare, cerintele nutritionale ale animalelor etc.

Nutritia reprezinta ansamblul schimburilor ce se stabilesc intre organism si mediul in care acesta traieste, schimburi ce urmaresc furnizarea de energie si substante necesare mentinerii structurii tesuturilor si bunei functionari a organismului. Aceste schimburi se refera la aportul de substante nutritive in celule, utilizarea lor eliminarea deseurilor.

Nutrient, sau principiu alimentar, reprezinta substanta ce poate sa fie asimilata direct si in intregime. Poate exista ca atare, dar cel mai adesea rezulta in urma proceselor de digestie.

Alimentatia sau actiunea de a alimenta se ocupa de traducerea in practica a aspectelor teoretice studiate de nutritie. Alimentatia studiaza nutreturile pe care le consuma animalele, stabileste valoarea lor nutritiva, le combina in diferite proportii, alcatuind ratii pentru a acoperi cerintele de hrana reala, adica de a acoperi necesarul de intretinere si elaborare a productiilor.

Nutretul poate fi definit ca orice substanta naturala sau artificiala care nu este toxica si are proprietati nutritive, adica aduce organismului animal energia si substantele care ii sunt necesare.

Alimentatia rationala este alimentatia ce urmareste administrarea la animale a unor ratii, respectiv combinatii de nutreturi astfel alcatuite incat sa asigure intretinerea si sanatatea animalelor precum si productiile scontate (carne, lapte, blana etc.) in conditii de randament optim.

Apetit, starea fiziologica care exprima manifestarea si reaparitia dorintei (poftei) de mancare in vederea satisfacerii cerintelor nutritionale (de intretinere sau productie) in stransa legatura cu senzatia de foame.

Satietate, senzatia de satul sau starea fiziologica opusa foamei si apetitului, care se instaleaza dupa ingerarea unei cantitati mari de hrana. Se caracterizeaza prin refuzul sau intreruperea consumului de hrana, uirmat de indiferenta si dezgustul fata de unele sortimente preferate.

Palabilitatea, totalitatea factorilor care actioneaza asupra sortimentelor furajere in vederea stimularii gradului de acceptare si atractie pentru animale (proaspat, gustos, miros placut, culoare specifica, agreabil).

3. Generalitati

Substanta vie, vegetala sau animala, este compusa dintr-un mare numar de elemente chimice. Unsprezece din ele reprezinta 99% din organism, iar dintre acestea patru sunt mai importante: C, H, O, N. Urmeaza apoi in ordine: S, P, Cl, Ca, Mg, K, Na. Alte 21 elemente intra, de asemenea, in compozitia organismului, dar in foarte mici cantitati, asa cum ar fi: Fe, Cu, Zn, Mn, Co, I si altele. Nutreturile de origine vegetala contin multe alte elemente, dar acestea intereseaza mai putin nutritia animala.

Elementele chimice ce se gasesc in organism sau nutreturi sunt asociate in combinatii, mai mult sau mai putin complexe, denumite principii alimentare sau nutrienti care sunt absorbiti la nivelul intestinului. Combinatiile pot fi minerale (apa, substante minerale) si organice (glucide, lipide, protide si vitamine). Vitaminele se diferentiaza de glucide, lipide si protide prin rolul fiziologic deosebit, dar, din punct de vedere chimic, ele pot fi alaturate acestor trei componente.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ierbivore si Carnivore - Diete.ppt

Alte informatii

Facultatea de Biotehnologii-USAMV Bucuresti