Impactul antropic asupra bio-diversității în diferite sectoare economico - sociale din Republica Moldova

Planul:

1. Impactul planificării teritoriale, urbanismului, activitaţilor agricole şi agrementul.

2. Problemele de mediu generate de transportul auto.

I. IMPACTUL PLANIFICĂRII TERITORIALE, URBANISMULUI, ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE ŞI AGREMENTUL.

Schimbările globale ale stării mediului. Analiza trendelor de temperatură în ultimul secol a demonstrat o creştere a temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodată, există o tendinţă naturală spre scădere a umidităţii mediului de viaţă, care se agravează şi prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea şi distrugerea luncilor râurilor mici), ce duce la degradarea populaţiilor de plante şi animale specifice acestor habitate. O situaţie critică pentru Republica Moldova este micşorarea excesivă a învelişului verde natural prin extin-derea masivă a suprafeţelor de terenuri agricole. Consecinţele acestor fenomene sunt xerofitizarea şi sărăcirea învelişului vegetal, înclinarea acestuia spre o înfăţişare ecologică sudică (stepizare).

Cele mai semnificative schimbări ale stării florei şi faunei Republicii Moldova s-au produs şi se mai produc ca rezultat al impactului antropic direct (vânatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglementată a plantelor), precum şi indirect (prin distrugerea sau schimbarea habitatelor naturale). Printre factorii care influenţează nociv asupra florii şi faunei sunt: gospodărirea intensivă cu extinderea şi valorificarea agricolă a noilor teritorii naturale; ameliorarea prin secare a zonelor umede şi exploatarea terenurilor ameliorate; schimbarea cursurilor râurilor mici; nerespec-tarea tehno-logiilor de folosire a pesticidelor şi ingrăşă-mintelor; poluarea ecosistemelor naturale cu deşeuri industriale; braconajul; deranjarea animalelor în perioada de reproducere. Situaţia se agravează şi din cauza lipsei de cunoştinţe ecologice necesare şi a iresponsabilităţii populaţiei, ineficienţei pârghiilor legislative şi economice, care ar stimula activităţile de protecţie a mediului. Consecinţe catastrofale au ploile torenţiale şi alunecările de teren, în urma cărora sunt distruse mii de case şi alte construcţii.

Poluarea mediului cu surse provenite din oraşe şi centre industriale afectează considerabil eco-sistemele râurilor. Deversarea în ele a apelor reziduale provoacă eutroficarea excesivă a lor cu deformarea ulterioară a componenţei specifice a florei şi faunei. Ca rezultat al eutroficării s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoacă fenomenul „înflorirea apei" - o adevărată calamitate pentru râurile şi bazinele de apă artificiale.

O altă sursă de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafaţă (de la ploi şi topirea zăpezii) de pe teritoriile urbane (anual cca 200 mii tone de substanţe poluante), apa pătrunzând în râuri fără a fi purificată, conţinând un complex de substanţe suspendate, produse petroliere şi metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo şi publicaţiilor ştiinţifice, această scurgere sporeşte poluarea apelor cu 20-40% mai mult în comparaţie cu sectoarele în amonte ale râurilor.

Consecinţe grave pentru mediul Republicii Moldova cauzează deşeurile, care se acumulează anual în volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea nereglementată a deşeurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, înhumare a lor etc. şi managementul nesatisfăcător contribuie în continuare la agra-varea situaţiei ecologice, stării sănătăţii populaţiei şi a biodiversităţii spontane.