Impactul Combinatului Mittal Steel Asupra Mediului

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 18 în total

Cuvinte : 6259

Mărime: 200.04KB (arhivat)

Publicat de: Arian Giurgiu

Puncte necesare: 7

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: A. Marinov

Platforma siderurgica elimina în atmosfera cantitati însemnate de poluanti care sunt transportanti spre toate zonele locuite ale municipiului Galati în cantitati maxime în 3,4% din timpul anului, acesta, fiind procentul curentilor de aer pe directia vest din ultimii 10 ani. Aproximativ 60 % din an, poluantii sunt transportati în zonele rurale; în unele zone ale municipiului poluantii sunt adusi din directia N - V (9%) si S V (14,7%). Studiile realizate pe baza analizelor efectuate în diferite puncte ale municipiului au urmarit punerea în evidenta a gradului de poluare al acestuia. Astfel, poluantii urmariti si de terminati prin metodele standard au fost: dioxid de sulf, amoniacul, oxizii de azot, oxizii de carbon, hidrocarburile policiclice aromatice, pulberile sedimentabile si în suspensie. A fost prezentata aceasta lucarre in cadrul Sesiunii De comunicare Studentesti

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din referat

1. DESCRIEREA COMBINATULUI SIDERURGIC S.C. MITTAL STEEL S.A. GALATI

Societatea comerciala S.C. MITTAL STEEL S.A. GALATI s-a constituit în baza legilor din 1990 prin hotarârea de guvern din anul 2001 prin preluarea integrala a patrimoniului Combinatului Siderurgic Galati de concernul indian ISPAT.

S.C. MITTAL STEEL S.A. GALATI este amplasat în apropierea municipiului Galati si a fluviului Dunarea, în zona de vest a municiului Galati fiind delimitat în partea de sud de drumul national 2B, la nord de drumul Galati Smârdan, la est de balta Catusa iar al vest de balta Malina si de teren agricol.

Constructia combinatului a început în anul 1961, primele obiective fiind puse în functiune în anul 1966 si anume laminorul de tabla groasa nr.1. în 1968 a intrat în functiune primul flux de productie integral compus din Fabrica de aglomerare nr.1, furnalul nr.1 de 1700 m, otelaria de convertizoare nr. 1, cu convertizoare LD (LINZ DONAWITZ) de 160 t, cu insuflare de oxigen si laminorul Slebing cu o capacitate de productie de 2,5 milioane tone de otel lingouri pe an.

În continuare, dezvoltarea combinatului s-a facut în ritm sustinut, fiind puse în functiune noi capacitati de productie astfel:

1. - Uzina cocso chimica nr.1, cu bateriile 1 6 în perioada mai 1973 mai 1977

- Baterii de cocsificare 1 4, cu o capacitate de productie cocs de 500 000 t/an pe fiecare baterie

- Baterii de cocsificare 5, 6, cu o capacitate de productie cocs de 500 000 t/an cocs

2. Uzina aglomerare furnale

- Fabrica de aglomerare nr.1

- masina de aglomerare nr. 1 - 1968

- masina de aglomerare nr. 2 1968

- masina de aglomerare nr. 3 1964

- masina de aglomerare nr. 4 1970

- Fabrica de aglomerare nr.2

- masina de aglomerare nr.5 1978

- masina de aglomerare nr.6 - 1978

- Fabrica de aglomerare nr. 3

- masina de aglomerare nr.5 1998

- masina de aglomerare nr.7 1983

- Furnale de 1700 m3, 2700 m3 si 3600 m3

- Furnalul nr. 2 1700 m3 - 1983

- Furnalul nr. 3 1700 m3 1972

- Furnalul nr. 4 1700 m3 1975

- Furnalul nr. 5 2700 m3 1976

- Furnalul nr. 4 3600 m3 1981

3. Uzina otelarie refractare (U. O. R)

- Otelarie cu convertizoare nr. 2 - 1975, cu 3 convertizoare LD de 160 t, cu insuflare de oxigen

- Otelarie de convertizoare nr. 3 1980 cu 3 convertiszoare de otel LD de 160 t, cu insuflare de oxigen

- Otelarie electrica cu 3 cuptoare electrice de 50 t dezafectata

- Cuptorele electrice 1 si 2 de 50 t 1972

- Cuptor electric de 50 t 1985

- Turnare continua nr. 1, cu 4 masini de turnare continua sleb, cu doua fire 1975

- Turnare contina nr. 3 cu 6 masini de turnare continua togle cu 6 fire 1981

4. Uzina laminate plate (ULP) cu urmatoarele obiective:

- Laminorul de tabla groasa nr. 1 1966 capacitate 1 200 000 t/an

- Laminorul de tabla groasa nr. 2 1976 capacitate 1 200 000 t/an

- Laminorul Slebing 1968 capacitate 2 500 000 t/an - dezafectat

- Laminorul de benzi la cald 1971 capacitate 3 300 000 t/an

- Laminorul de benzi la rece 1971, 1973 capacitate 972 000 t/an

- Laminorul de semifabricate 1984

- Sectia de zincare 1973

- Sectia de tevi sudate longitudinal 1986

În cadrul combinatului mai exista urmatoarele uzine auxiliare:

5. Uzina de producere si distribuire energie în siderurgie (U. P. D. E. J) care are în componenta:

- Sectia suflanta, produce aer suflat pentru furnale cu abur produs în cosul de abur IP 01 de 50 t/h, p = 40 bar un numar de 24 cazane

- Sectia termoenergetica

- Sectia retele electrice

- Sectia uzinal si hidrosectorial

6. Uzina de piese schimb si reparatii siderurgice (U.P.S.R.J.) care au în componenta urmatoarele:

- Sectie de prelucrari mecanice Nr. 1

- Sectie de prelucrari mecanice Nr. 2

- Sectie de prelucrari mecanice Nr. 3

- Sectia constructii metalice

- Sectia reparatii siderurgice

- Sectia turnatorie mixta

- Sectia turnatorie de lingouri

- Sectia Forja Mica si Forja Grea

7. Uzina exploatare cai ferate uzinale (U.E.T.U.) ce se ocupa cu transportul regional pe caile ferate a fontei de la furnale la otelarii, a zgurei de la furnale si otelarii la halda de zgura, alte deseuri, diverse materii prime, materii finite etc.