Impactul riscrilor de mediu asupra afecerilor internaționale

Fiecare generaţie trebuie să facă faţă câte unei mari provocări. Anii ’60 au adus cu ei provocarea primului zbor pe lună, anii ’80 încheierea Războiului Rece. Provocarea generaţiei noastre este de a rezolva problema schimbării climatice într-un mod care să permită susţinerea economiei globale aflate în continuă dezvoltare.

Eileen Clausen*

În ultimii ani, mediul, mai cu seamă fenomenul schimbării climaterice, devine o prioritate pentru tot mai multe state. În Marea Britanie, de pildă, Primul Ministru Tony Blair afirma că „pe termen lung, schimbarea climei este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm la nivel global”. Pentru securitatea ţării noastre, consideră el, aceasta este o ameninţare mai serioasă chiar decât terorismul ori ameninţările obişnuite. Opinii de acest fel au făcut ca din 2005 problemele de mediu să devină o temă prioritară la Summit-ul G8 care reuneşte liderii celor mai bogate naţiuni.

Mediul: de la subiect de interes public la subiect de interes pentru companii

Temele ecologice, problemele poluării şi ale impactului industriilor asupra mediului au ajuns în atenţia opiniei publice relative recent şi sunt deosebit de disputate. De pildă, în ceea ce priveşte conceptul de schimbare climaterică, până acum 10 ani aveam de a face mai degrabă cu o ipoteză ştiinţifică despre care se discuta doar în reviste de specialitate, nu şi în jurnalele de ştiri. Pe măsură ce a devenit un subiect de interes public, schimbarea climatică a ajuns şi un subiect controversat. Pe de o parte, tot mai multe teorii ale conspiraţiei sugerau că mari grupuri de interese conspiră pentru a păstra problema departe de public. Pe de altă parte, este evident faptul că organizaţii cvasi-ştiinţifice au fost create şi finanţate tocmai pentru a întreţine o confuzie cu privire la acest subiect. Aşa se face că principala dificultate a activiştilor ecologişti este aceea de a aduce argumente incontestabile pentru faptul că schimbarea climei este un fenomen real, provocat de om şi cu consecinţe negative.

Clima se schimbă continuu, fiind un proces complex, influenţat de mulţi factori. De aceea, până nu demult, era foarte greu de demonstrat că schimbările climaterice recente sunt neobişnuite, ieşite din tiparul evoluţiei climaterice naturale, deci provocate de activităţile umane. De câţiva ani, însă, acest lucru nu mai este pus la îndoială. Este îndeosebi meritul Biroului Interguvernamental pentru Problema Schimbării Climaterice (IPCC), constituit în 1988 de către ONU, care a recunoscut “riscul provocării schimbărilor climatice prin activităţi umane”. Conform raportului pe 2001 al IPCC, “este foarte probabil ca încălzirea globală înregistrată în ultimii 50 de ani să fie generată în cea mai mare parte de activităţi umane”.

Consecinţele poluării şi încălzirii globale sunt tot mai evidente. Ziarele şi jurnalele de actualităţi ne fac să conştientizăm probleme de care până acum nu păream conştienţi: dispariţia gheţarilor, pădurile distruse de incendii, valurile de căldură, topirea calotei glaciare arctice ori distrugerea pădurilor amazoniene.

Aşa cum era de aşteptat, în ultimii ani tot mai mulţi lideri de afaceri s-au alăturat, mai mult sau mai puţin sincer, celor îngrijoraţi de problemele de mediu. Într-un discurs celebru ţinut în 2002 la Standford University, Lord Browne, director executiv al marii companii petroliere British Petrolium (BP), constata: “cetăţenii americani aşteaptă de la o companie precum BP răspunsuri clare, nu scuze. Probleme precum schimbarea climaterică ridică întrebări fundamentale privind raporturile dintre mediul de afaceri şi societate. Companiile, managerii nu mai pot nega ceea ce sute de specialişti din întreaga lume consideră a fi de domeniul evidenţei.”

Din ce în ce mai multe companii importante, precum Ford şi Motorola, colaborează pentru a stabili protocoale sau standarde privind protecţia mediului. Multinaţionale ca ABN AMRO, Alcan, Johnson & Johnson, Starbucks ori Timberland se reunesc constituind organizaţii dedicate problemelor mediului.

Prin consecinţele sale, fenomenul schimbării climaterice va afecta mediul de afaceri în mod direct, într-o măsură mai mică sau mai mare. Companiile vor fi însă afectate şi în mod indirect, în urma reacţiilor grupurilor cointeresate, a acelor grupuri de care depinde succesul unei firme pe piaţă, îndeosebi acţionari, angajaţi şi consumatori. Se poate vorbi de două strategii prin care companiile abordează problemele de mediu. O companie reactivă va reacţiona abia în momentul în care se confruntă cu o problemă de mediu, încercând să diminueze riscurile la care se expune pe piaţă. Dimpotrivă, o companie proactivă va căuta să îşi creeze oportunităţi tocmai din prevenirea riscului de mediu. O astfel de companie se va distinge pe piaţă reducând impactul activităţilor ei asupra mediului. Această strategie oferă un plus de valoare produselor şi mărcilor ei.