Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 1436
Mărime: 2.40MB (arhivat)
Publicat de: Cristinel Pîrvu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: conf. dr. Alina Vladut
a fost prezentat în sesiunea februarie 2009

Extras din referat

Apa, sub multiplele ei forme, reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic - atât pentru utilizarea directă de către om, cât şi pentru activitatea normală a biosferei, fiind, evident, indispensabilă supravieţuirii şi bunăstării oamenilor.

Calitatea apelor din bazinul hidrografic Jiu este urmărită pe mai multe secţiuni de control, iar recoltarea probelor se realizează regulat - în lunile martie, iunie, iulie şi septembrie - pentru a surprinde toate comunităţile biotice din ecositemele acvatice urmărite: în cazul nostru, mediile lotice (râul Jiu). Microflora acvatică este reprezentată, pentru apele de suprafaţă, de fitoplancton, microfitobentos şi ciuperci de apă.

Folosind instrumente specifice studierii ecosistemului acvatic (butelia Ruttner pentru prelevarea fitoplanctonului, ciorpacul pentru prelevarea macronevertebratelor bentonice, discul Sechi pentru transparenţa apei, etc.) se recoltează şi se examinează la microscop probele, se realizează analiza biologică şi se trag concluzii cu privire la gradul de poluare a apelor şi influenţa poluanţilor asupra organismelor.

Foarte importantă este monitorizarea răspunsului ecosistemelor la agenţii poluanţi: comunităţile biotice existente reprezintă oglinda calităţii apei. Dar aprecierea răspunsului ecosistemelor se poate determina dacă se efectuează în paralel mai multe tipuri de măsurători la apă şi sedimente: adâncime, tip şi compoziţie de substrat, debit, temperatură, ph, substanţe organice biodegradabile. Starea fizico-chimică a apei şi a sedimentelor reflectă condiţiile de habitat pentru vieţuitoare, care pot fi afectate direct şi indirect de către poluanţi.

În funcţie de calitatea lor, apele se clasifică în cinci clase:

- clasa I - ape oligosaprobe, ape cu impurificare scăzută;

- clasa a II a, corespunzătoare sub-zonei beta-mezosaprobe, adică ape cu impurificare medie;

- clasa a III a, corespuntătoare sub-zonei alfa-mezosaprobe, ape puternic impurificate;

- clasa a IV a, corespunzător zonei polisaprobe, ape cu impuritate foarte ridicată.

Pentru stabilirea calităţii apelor din bazinul hidrografic Jiu, analiza biologică se realizează la indicatorii de calitate: fitoplancton şi microfitobentos.

Râul Jiu se încadrează în clasa de poluare II. În această clasă, mineralizarea substanţelor organice este avansată, consumul de oxigen de către bacterii este scăzut, deci cantitatea de oxigen dizolvat în apă este relativ mare. Sunt prezenţi ionii azotiţi şi azotaţi.

Din punct de vedere biologic, apele Jiului se caracterizează prin scăderea numărului de germeni patogeni sub 100 000/cm3 şi printr-o mare diversitate de plante şi animale. Numărul specilor este mare, iar numărul indivizilor din fiecare specie este mai redus. Din cauza procesului de încălzire globală care se resimte şi în zona noastră, a temperaturilor ridicate şi a primăverii timpurii, ciclul de dezvoltare este perturbat: organismele se maturizează mai repede, dar rămân cu talia redusă.

În urma analizei biologice a apelor, s-au observat la microscop microfitobentosul râului Jiu, care se caracterizează prin specii de:

- Bacillariophyta (diatomee): Melosira granulata, Cymbella ventricosa, Synedra acus, Nitzchia linearis, Cyclotella bodanica, Asterionella formosa, Navicula gracilis, Diatoma vulgare, Surirella biseriata, Surirella robusta, Pinnularia microsturon, Cymbella lanceolata, Synedra ulna, Synedra acus, Caloneis amohisbaena, Stephanodiscus astrea, Fragilaria crotonensis, Nitzschia sigmoideae. Dintre oligosaprobe, adică microorganisme ce preferă ape nepoluate, folosite astfel ca bioindicatori, au fost identificate la microscop: Ceratoneis arcus, Dydymosfenia geminata şi Meridion circulare.

În cursul mijlociu al râului Jiu, care se încadrează în clasa a-II-a de calitate, găsim numeroase diatomee din genurile Navicula (N. gracilis, N. radiosa).

- Chlorophyta (alge verzi): Cladophora glomerata, Ulotrix zonata, Cladofora crispata;

- Cyanophyta (alge albastre): Phormidium inundatum;

- Flagelata: Eudorina elegans, Pandorina marum;

- Rodophyta (alge roşii): Lemanea annulata.

Preview document

Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 1
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 2
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 3
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 4
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 5
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 6
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 7
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 8
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 9
Influența poluării asupra organismelor din Râul Jiu - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Influenta Poluarii asupra Organismelor din Raul Jiu.doc

Alții au mai descărcat și

Specii Indicatoare - Parametru de Evaluare a Stării Ecosistemelor

Pentru o definire corecta a noţiunii de “biomarker” putem numi substanţele chimice şi metaboliţi ai acestora, enzime şi alte substanţe biochimice...

Poluanți din industria chimică

Parametrii hematologici (WBC, RBC, Hgb, şi Htc) şi genotoxici (MNT), activităţile enzimatice hepatice (GST, gpx şi GR) şi evaluarea histopatologică...

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?