Influența Schimbărilor Climatice Globale Asupra Mediului

Creşterea demografică pe Terra şi globalizarea activităţilor umane

Încă de la apariţia sa pe Terra, Homo Sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit de el pentru a-şi asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea. Dacă la început impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de indivizi, şi adaptarii cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat.

Din neolitic se inregistrează o adevarată explozie demografică. Populaţia era preocupată de domesticirea şi creşterea animalelor, de cultura plantelor, ceea ce a implicat defrişări masive prin incendii. Au început aşadar să se inlocuiască ecosistemele naturale cu altele noi, artificiale, sau antropice. In antichitate, agricultura a continuat să se extindă pe suprafeţe mari afectând tot mai pregnant spaţii şi ecosisteme.

Din secolul al XVIII lea industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin exploatarea resurselor naturale.

Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin:

-modificarea radicală a peisajului geografic prin lucrări de mari proporţii: bazine, lacuri de acumulare, desecări.

-exploatarea puternică a resurselor materiale ale solului şi subsolului.

-modificarea climei în sensul aridizării eiîn special prin defrişări.

-distrugerea unor numeroase specii de plante şi animale.

-alterarea fondului genetic al vieţuitoarelor însensul scăderii capacităţii de adaptare.

În anul 1972, prima conferinţă asupra mediului de la Stockholm, organizată sub egida O.N.U. a lansat pentru prima dată semnale serioase referitoare la mediu, la poluarea acestuia tot mai puternică. Ideile de bază ale conferinţei s-au referit la: evoluarea poluării mediului înconjurător, creşterea demografică, schimbul de informaţii pe probleme de mediu dintre ţări.

Experţi O.N.U. au stabilit că în perioada 1950-1990 actvitatea economică a crescut de patru ori. Presiunea exercitată de om asupra naturii se manifestă prin consumul necontrolat de resurse, prin producerea de deşeuri ce nu se pot intrgra în natură. Producţia industrială a crescut de mai mult de cincizeci de ori in ultimul secol. Producţia agricolă a crescut de peste două ori în numai zece ani şi anume 1990 faţă de 1980. Consecinţele se văd în degradarea terenurilor agricole, scăderea producţiei agricole în unele ţări din America Latină şi Africa. Creşterea demografică a fost deosebit de spectaculoasă în ultimele decenii. Educaţia ecologică a populaţiei, indiferent de ţară şi de vârstă trebuie sa contribuie la conservarea mediului în condiţii de progres economic şi social permanent.

2. Trăsăturile sistemului terestru

2.1. Atmosfera

2.1.1. Structură, evoluţie, dinamică

Aerul formează învelişul gazos al Pământului. El este un element indispensabil vieţii, cantitatea consumată de organismul uman fiind foarte mare. Într-o singură respiraţie pătrund în pulmonul nostru 0,5 litri de aer, ceea ce reprezintă 8 litri pe minut.

Aerul este un amestec de gaze în compoziţia sa normală intrând: 78-79% azot, 20-21% oxigen, 0,03-0,04% bioxid de carbon, 0,01% ozonul şi alte gaze, vapori de apă, pulberi, bacterii, ciuperci.