Interacțiunea Deltei cu Marea Neagră

Delta Dunarii, prin pozitia sa geografica, se deosebeste mult de alte regiuni ale tarii noastre. Specificul sau costa in peisajele cu care este inzestrata si interesul turistic produs de ele. Aspectul peisajelor este completat de cel al bogatiilor sale naturale care prijeluiesc dezvoltarea anumitor industrii. Lucrarea de fata incearca sa puna in evidenta aceste caracteristici ale zonei de intalnire a unui important fluviu cu marea.

CURSUL DUNARII

Dunarea isi trage izvoarele din muntii Padurea Neagra (Schwarzwald), care se afla la nordul Alpilor elvetieni. La vest, dincolo de cumpana apelor, curge fluvial Rin. Spre est, de-a lungul pantei de unde incepe bazinul Dunarii, coboara prin paduri de brazi cu umbra racoroasa ori prin fanete si pajisti insorite, doua piraie : Brigach, de la 920 m, si Brege, de la 1000 m altitudine ; ambele se unesc linga localitatea Donaueschingen, formand cursul Dunarii (in limba germana : Donau). Denumirea apartinand initial unui izvor , care iese la suprafata in parcul unui castel si isi duce firisorul de apa la confluenta din apropiere a celor doua paraie. Un monument construit in secolul trecut cinsteste izvorul care i-a dat Dunarii numele. Dupa masuratorile recente , Dunarea are o lungime de 2817 km.

SECTOARE DE NAVIGATIE

Cursul inferior al Dunarii

La formarea maretului fluviu au cotribuit trei cursuri de apa diferite : un rau alpin de la izvoare pana dincoace de Viena, la Bratislava ; alt rau, de campie, de la Bratislava pana la Bazias, care odata isi ducea apele pe fundul unui lac ce exista in Campia Panoniei ; si un al treilea, tot pe campie, de la Bazias pana la varsarea in Marea Neagra, rau care, candva, strabatea de asemenea un lac, pe unde este acum Campia Romana.

Venind de departe si parcurgand in diagonala regiunile din mijlocul Europei, Dunarea deschide o cale larga de circulatie si asigura relatii puternice intre regiuni care se gasesc la distante mari.

Spatiul dunarean cuprinde versantii estici ai muntilor Alpi, bazinul Vienei, Campia Panoniei si arcul Muntilor Carpati, cu Campia Romana. Astfel fluviul strapunge de doua ori lantul alpino-carpatic iar aproape de varsare incojoara pe doua laturi masivul hercinic dobrogean. Primeste apele a 120 de afluenti, care se strang de pe un bazin de 817 000 km2, reprezentand 1/11 din suprafata continentului. Debitul de apa al Dunarii se mareste continuu pe parcursul sau de la vest la est, acest fluviu fiind cea mai importanta apa curgatoare din Europa mijlocie.

Din lungimea totala de 2817 km, Dunarea este deci navigabila pe 2379 km , care se impart corespunzator formarii traseului, de asemenea, in trei sectoare : superior, mediu si inferior. In cursul inferior, Dunarea trece mai intai prin defileul dintre Bazias si Drobeta-Turnul Severin, unde a fost construita hidrocentrala Portile de Fier, iar dupa aceea, ca un fluviu puternic, margineste Campia Roman ape la miazazi, pentru a se varsa la rasaritul tarii noastre, in Marea Neagra.

Particularitatile geografice ale regiunilor scaldate de Dunare au determinat conditiile de navigatie, care sunt influentate de modul cum a luat nastere acest fluviu prin sudarea celor trei cursuri de apa.

Sectorul inferior are in total o lungime de 1072 km, din care, de la Bazias la Drobeta-Turnul Severin 141 km, iar de aici pana la Sulina 931 km. Pe acest ultim sector, Dunarea are caracteristicile geografice ale unui fluviu mare.

Subdiviziuni ale sectorului inferior

Tinandu-se seama de caracteristicile geografice ale Dunarii, sectorul ei inferior, anume din aval de Drobeta-Turnul Severin, a fost la randul sau impartit in patru sectiuni : una pana la Calarasi, unde albia minora a fluviului este lata de 1 km, iar albia majora atinge 12 km ; alta sectiune de la Calarasi la Braila, in care Dunarea se divide, inchizand intre brate mai intai Balta Ialomitei si apoi Balta Brailei, ambele avand o latime de peste 25 km ; a treia sectiune de la Braila pana la Ceatalul Chilia, de-a lungul careia Dunarea curge din nou intr-o singura matca, albia majora deosebindu-se pe acest parcurs foarte putin de felul cum se prezinta situatia in amonte ;si ultima sectiune, a patra, care costituie delta, o campie aluvionara intr-un continuu proces evolutiv, sub influenta Marii Negre.

Apele Dunarii duc in timp de 24 ore la Marea Neagra 185000 t de mal, formand spre capatul traseului delta. Ca marime a suprafetei, Delta Dunarii avand 5640 km2, este a doua din Europa, fiind intrecuta numai de delta fluviului Volga (de la nordul Marii Caspice), care are 18000 km2 ; Delta Dunarii este mult mai intinsa decat cea de-a treia, delta Padului (din nordul peninsulei Italiei), care masoara 1500 km2. fata de dimensiunile altor formatiuni geografice similare, Delta Dunarii se numara printe deltele mari ale globului pamantesc.