Introducerea in Cultura a Plantelor Modificate Genetic – Politica Uniunii Europene si Politica Romaniei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Introducerea in Cultura a Plantelor Modificate Genetic – Politica Uniunii Europene si Politica Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Cred că nu poate fi contestat de nimeni faptul că unele din cele mai mari descoperiri ale secolului XX au fost în domeniul atomului (structura, fisiunea şi fuziunea nucleară) precum şi cele din domeniul geneticii moleculare cu referire directă la A.D.N.

Cele două domenii cu descoperirile lor epocale din punct de vedere ştiinţific şi practic (atomul – folosit în domeniul – energo- electric şi militar în diverse tipuri de arme de distrugere în masă), au fost şi este normal să fie aşa discutate şi paradiscutate în lumea ştiinţifică şi în afara ei. Aprecierile ştiinţifice pentru extraordinarele descoperiri s-au finalizat cu premii şi titluri inclusiv Premiul Nobel.

Paradoxul face ca într-un context politic din UE nu tocmai favorabil ale aplicaţiilor din genetică, în anul 2006, două din Premiile Nobel din acest an să fie acordate tot pentru descoperiri in domeniul geneticii:

Premiul Nobel pentru medicina si psihologie a fost acordat profesorilor americani ANDREW L. FIRE şi CRAIG C. MELO pntru descoperirile lor în domeniul informaţilor genetice: „MECANISM FUNDAMENTAL ÎN CONTROLUL FLUXULUI DE INFORMAŢII GENETICE”, iar

Premiul Nobel pentru chimie, profesorului american ROGER D.KORNBERG,pentru descoperirea MODULUI ÎN CARE INFORMAŢIILE SUNT STOCATE ÎN GENE, COPIATE ŞI TRANSFERATE PARŢILOR DIN CELULE RESPONSABILE CU PRODUCEREA PROTEINELOR- Esenţa descoperiri. Tulburările în procesul de transmitere a informaţiilor stocate în gene sunt cauza a numeroase boli.

Iată că şi în acest început de mileniu III, genetica rămâne una dintre ştiinţele în care se pot face în continuare descoperiri cu mare impact nu numai ştiinţific dar şi practic.

Descoperirile din genetică începând cu cele ale lui MENDELL şi continuând cu cele de la mijlocul secolului XX al lui MORGAN, CRIK şi WATSON au determinat revoluţionarea producţiei în agricultură şi alte ramuri ale biologiei şi microbiologiei.

Să nu uităm că astăzi progresul şi eficienţa producţiei agricole vegetale şi animale este de neconceput fără marile descoperiri din domeniul geneticii din anii 40-60 ai secolului trecut.

Descoperirea ADN şi a mecanismului de control al caracterelor şi însuşirilor au revoluţionat producţia agricolă.

Aş spune că dacă nu ar fi apărut aceste descoperiri din genetică, astăzi omenirea ar fi fost mai săracă şi mai conflictuală datorită acestei stări. Să nu uităm că sistemul conflictual astăzi existent între adepţii biotehnologiilor cu bază în marile descoperiri din genetică şi cei ai non-biotehnologiilor au mai multe precedente în istoria omenirii:

-conflictul dintre inchiziţie şi descoperirile din astronomie şi alte domenii,

-conflictul dintre ştiinţa biologică sovietică cu accentuate influenţe politice bolşevice opusă teoriilor morganiste ale eredităţii.

Acelaşi tip de conflict cu puternice conotaţii politice şi economice opune UE- aplicaţiilor în agricultură şi în alte domenii a rezultatelor descoperirilor din biologie. Acest lucru se petrece în contextul în care SUA (aceeaşi care a aplicat descoperirile din genetica moleculară) şi alte numeroase state cu o bază economică puternică, aplică pe scară largă rezultatele biotehnologiilor.

Aş spune că acest conflict dur, dus cu mijloace mai rafinate decât cel din anii 50 ai secolului trecut are aceleaşi conotaţii politice ca şi cele de cum jumătate de secol când politicul bolşevic dicta principiile ştiinţifice (prin teoriile lui Lâsenko şi MICIURIN puşi pavăză polică în faţa „capitalismului retrograd” promovat în SUA de către echipa de geneticieni condusă de MORGAN.

Rezultatul au fost descoperirile lui MORGAN laureate mai târziu cu premii Nobel, în timp ce de ştiinţa biologică sovietică aproape că nu s-a mai vorbit.

Fără descoperirile din genetica moleculară, astăzi nu s-ar fi putut vorbi de niveluri de producţie aproape incredibile la principalele specii de plante cultivate (porumb, floarea soarelui, grâu, orz, orzoaică, bumbac, sfeclă pentru zahăr, soia, cartof, rapiţă, orez etc.) animale – (creşterea producţiei de lapte, de carne, a randamentelor de carne) şi a calităţii produselor din regnul vegetal şi animal.

Prin mijlocirea geneticii s-au putut crea organisme cu o mare adaptabilitate la condiţiile nefavorabile de mediu cu adaptabilitate la condiţii de mediu nefavorabile - secetă, sărăturarea solului, exces de umiditate, oscilaţii de temperatură etc.

În acelaşi timp s-au putut obţine organisme cu rezistenţă sau toleranţă la boli, dăunători şi erbicide.

Tot descoperirile genetice (interferenţă nucleu-citoplasmă) au dus nu numai la înbunătăţirea potenţialului cantitativ şi caltiativ al produselor dar şi uşurarea obţinerii organismelor hibride folosind androsterilitatea.

Revenind la perioadele de apariţie a acestor mari descoperiri, trebuie spus că România, ca şi alte state devenite satelite ale URSS, a fost puternic afectată de politica de dictat venită de la Moscova inclusiv în ştiinţă.

Astfel în perioada anilor 50-60 ai secolului XX, a vorbi despre genetica moleculară, de teoria factorilor lui Mendel şi de morganism, era o crimă politică- singurele teorii admise fiind cele controlate şi acceptate politic de Lâsenko şi Miciurin.

Sunt renumiţi profesorii universitari şi cercetătorii români care au plătit cu postul de la catedră fiind traşi la răspundere pentru „crima” de a fi prezentat în public probleme de genetică moleculară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Introducerea in Cultura a Plantelor Modificate Genetic - Politica Uniunii Europene si Politica Romaniei.doc