Inundatiile din Romania

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Inundatiile din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Ecologie, Geografie

Extras din document

Podisul Getic se desfasoara pe cca. 13950 km 2 (5.9% din teritoriul Romaniei) constituind o treapta intre munti, Sabcarmati si campie.

In anul 1946 V.Mihailescu realizeaza prima prezentare geografica a regiunii cu accent pe elementele reliefului careia ii da numele de ’’Piemontul Getic” tinand seama de structura formatiunilor de suprafata si evolutia ei. Anterior, G. Vaslan in “Campia Romana” a folosit pentru diferite subunitati ale podisului, vecine campiei, denumirile de platforma (Platfirma Condesti, Platforma Cotmenei) sau coline (Colinele Olteniei). In anul 1957 P.Cotet in studiul ”Campia Olteniei”foloseste denumirea de podis pentru unitatile de la nord si descrie detaliat limita dintre aceasta si campie. Dupa 1960 cele doua denumiri-“Piemontul Getic” si” Podisul Getic”- sunt folosite concomitent insistandu-se in prima situatie pe geneza si evilutia regiunii iar in a doua pe caracteristicile peisajului. S-au scris mai multe studii (Piemontul Candesti, Dealurile Cosustei ), o monografie economica si numeroase articole.

Limitele nu sunt clare decat pe alocuri; in rest apar fasii de tranzitie. In nord-vest, fata de Podisul Mehedinti trecerea se realizeaza pe aliniamentul locatiilor Gura Vaii-Bala-Comanesti. In lungul lui exista bazinetele depresionare de contact, sei largi, deosebiri nete sub raportul structurii si alcatuirii geologice, utilizarii terenurilor, tipurilor de asezari.

In nord, intre Motru si Dambovita trecerea la Subcarpati se face uneori destul de clar dar de cele mai multe ori ezitant datorita stransei evolutii commune. Este descrisa in studiile realizate de Al.Rosu, L.Badea, D.Paraschiv etc. astfel intre vaile Motru si Gilort limita se afla (dupa Al.Rosu) pe dreapta Tismanei si a Jiului (pana la Tg.Carbunesti si este impusa de trecerea de la o structura cutata ce da dealuri pe anticlinale si depresiuni pe sinclinale la una monoclinala (in podis) marcata de un versant cuestic cu panta mare, orientat spre nord si fragmentat de torenti si alunecari.

De la Gilort si pana la Badeni pe Olt contactul (L.Badea) ambiguu, neexistand prea multe elemente de separare intre cele doua unitati. Are un mers in zig-zag cu inaintari spre nord pe interfluvii; uneste bazinetele depresionare (aflate la confluentele principale fiind dominate in sud de versantii abruptii cuestici impaduriti ai podisului) si trece pe sei inalte pe interfluvii.

La est de Olt limita urca pe vaile Samnic, Topolog spre Curtea de Argeş iar de aici pe la Schitu Golesti (Raul Targului) si Oncesti (pe Dambovita) unde se afla, in general, pe contactul dintre formatiunile pliocen superioare (ale podisului) si cele paleogen-pliocene (ale muscelelor subcarpatice) cu structura monoclinala diferita ca alcatuire pe care se realizeaza procese dinamice extreme de variate.

Si limita fata de Campia Romana in multe sectoare este dificil de trasat datorita stranselor relatii de evolutie dintre ele in cuaternar. Daca de la Hinova (pe Dunare) pana la valea Desnatuiului limita este clara (contactul este marcat de o panta abrupta de natura eroziva), la est, spre Craiova si de aici la Bals-Slatina-Costesti-Ploiesti este dificil de indicat, trecerea facandu-se pe nesimtite. La est de Arges pana la Dambovita, Podisul Candesti se termina brusc deasupra campiei. In est podisul se extinde pana la valea Dambovita aceasta separandu-l de Subcarpatii de Curbura.

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

Podisul Getic se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica (Pitesti-Filias-Strehaia-Drobeta Turnu Severin). In nord se afla Depresiunea Getica (avantfosa carpatica). Aceasta s-a format la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali (aflati in ridicare), are fundament carpatic dar si de platforma alcatuit din roci cristaline si roci granitice. In sud este Platforma Vahala alcatuita din sisturi mezometamorfice strabatute de granite si alte magmatite proterozoice.

Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in cadrul mai multor cicluri de sedimentare.

Pana la finele miocenului acestea au fost predonat carbonatice, ulterior au capatat character molasic cu elemente precumpanitor carpatice (gresii, argile, nisipuri, pietrisuri etc.). Daca miscarile tectonice de la inceputul paleogenului au creat Depresiunea Getica cele de la finele miocenului cuteaza depozitele acesteia si le imping spre sud (pe platforma) mascand linia de fractura pericarpatica. Ulterior in toata regiunea se acumuleaza strate (argilo-nisipoase, nisipoase, nisipo-argiloase) care au desfasurarea orizontala sau slab monoclinala. Lacul, extins de la marginea Carpatilor la inceputul pliocenului, se retrage ulterior spre sud,raurile carpatice depun la finele acestei perioade conuri aluvionare extinse (Pietrisuri de Candesti ). In pleistocen, ridicarea intensa a Carpatilor se resfrange asupra regiunilor vecine pe care le antreneaza exondandu-le treptat. In sudul Carpatilor Meridionli apare o vasta campie piemontana care in a doua parte a pleistocenului si in holcen a fost tot mai mult ridicata si totodata fragmentata luand infatisare unui podis.

Podisul getic se desfasoara ca o treapta intre Carpati, Suscarpati si campie avand o latime ce variaza intre 18-20 km in Podisul Candesti si 40-45 km in Podisul Oltetului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Inundatiile din Romania.doc