Metabolismul

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metabolismul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

E învăluit într-o aură de mister. Are o rezonanţă aparte în mintea oricărui nou-venit în lumea culturismului. Se vorbeşte despre el într-o mulţime de articole de specialitate. Fiecare începător care a avut curiozitatea să citească o revistă de culturism a întâlnit cel puţin odată termenul “metabolism” şi s-a întrebat mai devreme sau mai târziu ce este şi ce legătură există între el şi faptul că te duci la sală să faci muşchiul mare.

Prin metabolism intelegem totalitatea proceselor care asigura schimbul de materie si energie intre organism si mediul inconjurator.

Metabolismul cuprinde doua etape: asimilatia sau anabolismul, prin care se intelege transformarea substantelor alimenare in substante proprii tesuturilor si dezasimilatia sau catabolismul, ce reprezinta degradarea substantelor din material vie. Intre anabolism si catabolism exista un echilibru, cu predominanta unuia sau altuia dintre aceste fenomene, in diferitele etape ale vietii; astfel in perioada cresterii, a sarcinii, convalescentei bolilor de lunga durata, predomina anabolismul, la batranete predomina catabolismul. Se disting mai multe aspecte ale metabolismului general: metabolism intermediar, de baza si energetic.

Cu alte cuvinte, metabolismul înseamnă toate schimbările care au loc in corpul uman. Se vorbeşte adesea despre rata metabolismului bazal. Metabolismul bazal este masurat în condiţii bazale, de repaus, post alimentar, temperatură comfortabilă, fără efort fizic intens în perioada anterioară (de obicei după o noapte de somn odihnitor) şi eliminând toţi factorii psihici şi fizici care produc excitaţie. La adultul normal, rata metabolismului bazal este în medie de 70 kcal pe oră.

Iată o formulă (ecuaţia Harris – Benedict) prin care va puteţi determina rata metabolismului bazal (RMB):

RMB (femei) = 655 + (9,5 x G kg) + (1,8 x H cm) – (4,7 x V ani)

RMB (bărbaţi) = 66 + (13,7 x G kg) + (5 x H cm) - ( 6,8 x V ani)

Dacă doriţi să aflaţi care este rata metabolismului în funcţie de activitatea voastră, faceţi urmatoarele calcule:

Sedentar – RMB x 1,2

Activitate foarte uşoară – RMB x 1,375

Activitate moderată – RMB x 1,55

Activitate intensă – RMB x 1,725

Activitate foarte intensă – RMB x 1,9

Principalul factor care determină cel mai intens efect asupra ratei metabolismului este efortul fizic. Efortul fizic maximal poate creşte în câteva secunde producţia de căldură de 50 de ori faţă de normal. Gandiţi-vă numai cât transpiraţi şi cât de cald vă este după de alergaţi ca să prindeţi autobuzul… De aceea, este foarte important ca cei ce vor să slăbească să conştientizeze, că efortul fizic este un ajutor esenţial.

Alţi factori determinanţi sunt mărimea şi compoziţia corpului. Un corp mai mare înseamnă mai multe celule care trebuie să fie menţinute în funcţiune, ceea ce presupune mai multă energie. Pe de altă parte, pentru a mişca un corp mai greu, e nevoie de implicarea mai multor fibre musculare, deci mai multă energie consumată. Compoziţia corpului este de asemenea un factor important, deoarece sunt convins că ştiţi că ţesutul muscular este un ţesut metabolic foarte activ, aici având loc mare parte dintre procesele metabolice numite popular “arderi”, în timp ce ţesutul adipos este un ţesut aproape inert din punct de vedere metabolic. Iată deci cum un corp mai musculos va “arde” mai multe grasimi în timpul efortului fizic, decât unul cu masă musculară redusă.

Pornind de la ideea anterioară, putem să realizăm că bărbaţii, care au masa musculară mai dezvoltată decât a femeilor, vor avea si o rată metabolică mai crescută. Deci şi sexul este un factor de luat în seamă.

Vârsta este un element important, care influenţază metabolismul. După 30 de ani, rata metabolismului începe să se reducă treptat. Conform studiilor, practicarea regulată a exerciţiilor fizice contribuie esenţial la păstrarea masei musculare, deci indirect contribuie la menţinerea unui metabolism optim.

De fiecare dată când mâncăm ceva, are loc procesul de digestie, proces care presupune consum caloric. Iată deci cum alimentaţia, proces consumator de energie, are o influenţă directă asupra ratei metabolice.

Hormonii sunt secreţii organice ce controlează principalele procese biochimice ale organismului. Aceştia intervin în diverse moduri asupra metabolismului. Tiroxina, hormon tiroidian, accelerează rata de activitate a multora dintre reacţiile chimice, în toate celulele organismului. Absenţa completă a secreţiei tiroidiene reduce rata metabolismului la 50-60% faţă de normal. Pe de altă parte, secreţia de adrenalină şi noradrenalină creşte rata metabolismului în majoritatea ţesuturilor organismului.

V-aţi întrebat vreodată ce este tremuratul? Ei bine, este o succesiune rapidă de contracţii musculare, cu rol de a produce caldură. Şi când tremuram? Când ne este frig. Iată cum şi vremea sau temperatura ambientală pot influenţa metabolismul. Ar mai fi de amintit alţi factori precum medicamentele, cafeina şi nicotină fiind cele mai la îndemână exemple şi starea psihică, stresul crescând într-o oarecare masură consumul energetic.

Peste toate acestea, ereditatea dă tonul, stabilind de la bun început în ce categorie ne plasăm: mai activi metabolic sau din contră.

Metabolismul intermediar

Produsii finali ai digestiei reprezentand formele absorbabile (glucidele complexe reduse la monozaharide, proteinele la aminoacizi si lipisele la acizi grasi si glicerina) ajung in sange. Trecute in organism, aceste substante sufera o serie de transformari chimice, in urma carora rezulta energia necesara desfasurarii functiilor organismului (rol energetic) sau servesc la formarea unor substante pe care organismul le foloseste, fie pentru reconstructia protoplasmei celulare intr-o continua primenire (rol plastic), fie in diferite procese fiziologice cum este activitatea enzimelor, hormonilor, mediatorilor chimici etc (rol functional). Totalitatea reactiilor chimice care stau la baza acestor transformari poarta numele de metabolism intermediar.

Metabolismul intermediar al glucidelor

Dupa absorbtie, glucoza trece in sange si pe calea venei porte ajunge in ficat. O parte este retinuta aici, iar restul este transportata de curentul sangvin in tesuturi. Ficatul joaca un rol important in metabolismul intermediar al glucidelor, reprezentand furnizorul permanent al sangelui in glucoza, a carei concentratie se mentine astfel cinstanta (1%).

La nivelul ficatului, glucoza este transformata in glicogen ce reprezinta forma de deposit a glucozei, aceasta functie a ficatului este denumita si glicogenoliza. Cand nivelul glucozei din sange este amenintat sa scada, glicogenul hepatic se transforma in glucoza restabilind concentratia, acest process numindu-se glicogenogeneza.

Atat glicogenogeneza, cat si glicogenoliza sunt reactii complexe, care se desfasoara in prezenta unor enzyme specifice si a energiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metabolismul.doc

Alte informatii

Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Stiinta Mediului