Metode de Valorificare si Prelucrare a Uleiurilor Uzate care Contin PCB

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metode de Valorificare si Prelucrare a Uleiurilor Uzate care Contin PCB.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sef lucr. dr. ing. Carmen Papadatu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

1. Introducere

Uleiul uzat este un lubrifiant sintetic sau natural folosit in motoarele cu ardere interna sau in procesele industriale. Putini insa stiu ca, in conformitate cu Catalogul European al Deseurilor, acest deseu este considerat toxic si foarte periculos pentru om si pentru mediul inconjurator.

Persoanele fizice si juridice care detin uleiuri uzate au obligatia de a asigura depozitarea separata a diferitelor tipuri de ulei uzate in recipiente inchise etans, rezistente la soc mecanic si termic si depozitarea acestora in spatii corespunzator amenajate, imprejmuite si securizate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate. Este interzis amestecarea diferitelor tipuri de ulei uzat intre ele sau cu uleiuri care contin bifenili policlorurati sau alti compusi similari, utilizarea in scopul impregnarii a materialelor, evacuarea pe sol, deversarea in orice fel a uleiului uzat.

Persoanele fizice care detin uleiuri uzate sunt obligate sa predea cu titlu gratuit intreaga cantitate de ulei uzat persoanelor juridice autorizate sa desfasoare activitati de colectare a uleiurilor uzate.

Statiile de distributie a produselor petroliere si alte persoane juridice care comercializeaza uleiuri de motor si de transmisie sunt obligati sa amenajeze un spatiu de colectare a uleiului uzat la o distanta acceptabila clientilor (afisand la loc vizibil indicatii despre acesta) unde sa colecteze ulei uzat cu titlu gratuit de la clienti in limita cantitatii cumparate. La randul lor acestea sunt obligate sa predea intreaga cantitate colectata persoanelor juridice autorizate de colectare, de valorificare sau eliminare a uleiurilor uzate.

Producatorii si importatorii de uleiuri de motor si de transmisie sunt obligati sa asigure colectarea uleiurilor uzate de la statiile de distributie a produselor petroliere si de la alte persoane juridice care comercializeazt aceste tipuri de uleiuri. Producatorii si importatorii de uleiuri industriale si lubrifianti, altele decat uleiurile de motor si de transmisie, preiau, dupa caz, uleiul uzat.

Valorificarea uleiurilor uzate se realizeaza de catre persoane juridice autorizate, cu prioritate prin regenerare, iar daca conditiile tehnice si economice nu permit acesta, prin combustie. In cazul in care nici una dintre aceste proceduri nu se pot aplica se valorifica prin incinerare. In toate aceste cazuri se tine cont de evitarea efectelor negative asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.

2. Continutul lucrarii

Romania risca sa aiba probleme cu normele europene de mediu si sa plateasca amenzi de sute de mii de euro pe zi daca tintele de valorificare a deseurilor, in general, nu vor fi respectate. In prezent, atingerea tintelor se bazeaza mai degraba pe miile de nevoiasi care scormonesc prin gunoaie(realizand colectarea sortata a deseurilor in schimbul catorva banuti) decat pe un sistem coerent de recuperare a materialelor refolosibile.

Imbucurator este totusi faptul ca din ce in ce mai multe firme au inceput sa constientizeze importanta colectarii deseurilor, ceea ce se reflecta in profiturile de milioane de euro ale operatorilor din industria valorificarii si reciclarii. Circa 640 de companii au aderat deja la sistemul "Punctul Verde" ("Der Grüne Punkt"), un simbol al managementului eficient al deseurilor de ambalaje si uleiuri uzate.

Chiar daca legea romana consfinteste principiul Uniunii Europene "poluatorul plateste", respectarea tintelor ramane o mare provocare pentru Guvern, din cauza inexistentei unui sistem national de recuperare a deseurilor si a cresterii numarului de importatori de produse ambalate, extrem de dificil de monitorizat. Proiectele locale de valorificare a deseurilor de ambalaje, de exemplu, sunt putine si firave, iar obligatiile de mediu care ne revin, in calitate de tara a Uniunii Europene, se sprijina pe saracii care aduna fier, pet-uri si hartie din tomberoane sau din gropile de gunoi, sustin reciclatorii.

Directivele Uniunii Europene privitoare la ambalaje si la deseurile din ambalaje au fost transpuse in legislatia nationala prin HG 621/2005. Potrivit acestei hotarari, pana la finele anului 2008 trebuie reciclata o cantitate de minimum 60% din deseurile de hartie si carton si minimum 50% din deseurile metalice si uleiuri uzate. Tintele cresc apoi accelerat pana la 31 decembrie 2013, cand Romania este obligata sa recicleze minimum 55% din greutatea totala a materialelor continute in deseurile de ambalaje. Atingerea acestor obiective nationale le revine producatorilor si importatorilor care introduc pe piata marfuri ambalate si/sau ambalaje. Prin lege, acestia pot opta, in vederea satisfacerii obiectivelor nationale, fie pentru gestionarea de catre ei a deseurilor, fie pentru transferarea acestei responsabilitati unui operator economic autorizat de catre Ministerul Mediului.

Un operator autorizat "Punctul Verde" ("Der Grüne Punkt") in Romania este societatea Eco-Rom Ambalaje SA, fondata de mari companii precum Argus SA, Ball Packaging Europe, Brau Union Romania, Coca-Cola HBC Romania, Mun plast SA Quadrant Amroq Beverages SA, RomaquaGroup SA (cu o cifra de afaceri insumata de circa 1 miliard de euro), la care au aderat intre timp Unilever, Tetra Pak etc. Eco-Rom detine dreptul dea folosi marca "Punctul Verde" ("Der Grüne Punkt") in Romania. Drept urmare, clientii acestei societati au dreptul de a folosi marca pe produsele lor. Prezenta "Punctului Verde" pe ambalaje nu este obligatorie, conform legii, dar ea arata ca firma care introduce pe piata produsele respective este responsabila fata de protectia mediului si fata de societate, angajandu-se ca ambalajele produselor sale, colectate selectiv, sa fie reciclate.

Companiile afiliate la sistemul propus de Eco-Rom Ambalaje au avut numai de castigat in anul 2006, intrucat obligatiile acestora de reciclare si valorificare au fost indeplinite cu maxima eficienta de compania noastra. In timp ce obligatiile legale ale companiilor au crescut fata de anul precedent cu 45%, efortul lor financiar a crescut cu numai 30%. Tot in anul 2006 a trebuit sa realizam pentru prima data obiectivele pentru fiecare tip de material (substanta). In ciuda acestor conditii dificile, Eco-Rom Ambalaje a reusit sa-si indeplineasca cu succes obiectivele si sa atraga un numar de 640 de clienti. Anul trecut, companiile afiliate Eco-Rom au pus pe piata 525.000 de tone de ambalaje, iar cantitatea de ambalaje valorificata s-a ridicat la 170.000 de tone.

• Curtea Europeana de Justitie a condamnat frecvent tarile Uniunii Europene pentru nerespectarea legislatiei comunitare de mediu sau pentru esecul inregistrat in aplicarea acesteia. Printre tarile condamnate s-au numarat Germania, Portugalia, Marea Britanie, Italia, Spania si Grecia. Autoritatile elene au fost nevoite sa plateasca amenzi zilnice de cate 20.000 de euro pentru depozitele ilegale de gunoaie din Creta. Alte tari au primit avertismente de la Comisia Europeana cu privire la practicile folosite in cazul deseurilor de ambalaje si uleiuri uzate.

• In majoritatea tarilor Uniunii Europene exista interdictia de a depozita ambalajele in gropile de gunoi, iar consumatorii sunt penalizati pentru necolectarea selectiva a deseurilor.

• In Austria, deseurile sunt "interceptate" chiar pe drumul lor catre groapa de gunoi de catre o retea de firme specializate care repara zeci de mii de articole, mai ales electrocasnice si produse vestimentare. Acestea sunt puse ulterior in vanzare, cu preturi reduse.

• In Marea Britanie, reciclatorii au inceput sa foloseasca tehnologii ultrasofisticate (cu raze infrarosii) pentru sortarea deseurilor de ambalaje in cadrul hipermarketurilor. Acestea scaneaza si sorteaza sticla, plasticul si aluminiul. Tot in Anglia se pune problema spalarii, a reciclarii si a refolosirii scutecelor absorbante pentru copii.

• Belgia atinge cea mai mare rata de reciclare pentru sticla, iar locuitorii acestei tari participa in numar mare la programele de reciclare a deseurilor.

• In Danemarca se produce plasticul din uleiuri vegetale, folosit in industria jucariilor, in industria alimentara si in industria de aparatura medicala.

• Tarile care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 aveau in 2005 o rata foarte scazuta de reciclare a deseurilor de ambalaje, cu exceptia Cehiei, care reusea sa recicleze 15%. Conform Eurostat, Cipru si Lituania reciclau zero la suta din deseurile produse, iar Letonia, Malta, Ungaria si Polonia – cate 1%. Pentru aceste tari, depozitarea deseurilor la gropile de gunoi era o practica frecventa. Directiva 94/62/EC privind ambalajele si deseurile din ambalaje se va aplica insa integral si in aceste state, dupa 2012, cand incep sa expire multe dintre termenele de conformare negociate.

• Un raport al ministrului polonez al mediului a aratat ca aceasta tara trebuie sa investeasca circa o jumatate de miliard de euro pentru a-si atinge tintele de colectare si de reciclare negociate cu Uniunea Europeana.

• Franta a luat in discutie posibilitatea de a interzice, din 2010, punerea pe piata a pungilor care nu sunt confectionate din plastic biodegradabil.

• In Germania, fiecare cetatean sorteaza si colecteaza anual 80 de kilograme de ambalaje in lazile galbene ori in recipientele pentru hartie si sticla. Oficiul Federal German pentru Statistica a anuntat colectarea a 1,5 kilograme de deseuri pe saptamana si cetatean.

• Irlanda si-a propus o dublare a infrastructurii de reciclare a deseurilor de ambalaje. Autoritatile din aceasta tara iau in calcul introducerea unor taxe atat pentru fiecare pachet de guma de mestecat comercializat, cat si pentru ambalajele de fast-food si chitantele de ATM.

Sumele colectate ar urma sa fie utilizate pentru indepartarea mizeriei provocate pe strazi de catre utilizatorii acestor produse.

• In Franta, peste 80% din cetateni sorteaza deseurile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode de Valorificare si Prelucrare a Uleiurilor Uzate care Contin PCB.doc

Alte informatii

Referat prezentat in cadrul Facultatii de Metalurgie si Stiinta Materialelor din Galati, specializarea Ingineria si Protectia Mediului. Materialul face o trecere in revista a tehnicilor moderne utilizate pentru valorificarea si gestionarea uleiurilor uzate.