Monitorizarea Zgomotului în Regiunea Sud-Est în 2006

1. ZGOMOTUL

Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane ca orice alt tip de poluare şi poluarea sonică are numai efecte negative în special pentru om.

Poluarea sonică produce stress, oboseală, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive , instabilitate psihică , randament scăzut , fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor etc.

Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabilă să producă o senzaţie auditivă. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe şi nu se propagă în vid. În aer viteza de propagare este de 340 m/s.

Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Este produs din surse naturale dar mai ales antropice: utilaje , mijloace de transport , aparate , oameni.

Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizează prin frecvenţă definită ca număr de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp.

Propagarea sunetelor este influenţată de: - sursa de zgomot; - atmosferă; - distanţă; - obstacolele întâlnite. Sursele de zgomot sunt: industria, oraşele, mijloacele de transport. Ele produc zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile. Atmosfera poluată şi ceaţa atenuează zgomotele. Obstacolele de asemenea atenuează intensitatea sonoră, fiind utilizate la reducerea zgomotelor.

Efectele poluării sonore pot fi:

Infrasunetele care pot apărea la automobile cu viteză mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, în timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puţin cu distanţa. Infrasunetele ca şi ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale şi păsări. La adulţi infrasunetele produc ameţeală , vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.

Ultrasunetele au frecvenţe de 20000 Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse în natură, în industrie sau în aparatura electrocasnică. Animalele receptionează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopţii. La om ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge, apar migrene, greaţă sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruşii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului

Zgomotul acţioneaza asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influenţează alte organe. Efectele resimţite de om sunt: - reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă, deci creşte riscul producerii accidentelor; - instalarea oboselii auditive care poate dispărea o dată cu dispariţia zgomotului; - traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi ameţeli, dureri, lezarea aparatului auditiv şi chiar ruperea timpanului; - scăderi în greutate , nervozitate , tahicardie, tulburări ale somnului, deficienţă în recunoaşterea culorilor; - surditate la perceperea sunetelor de înaltă frecvenţă.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor, instrumentelor.

Pentru reducerea zgomotelor se utilizează procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.

2. Judeţul Brãila

Măsurători de zgomot realizate în anul 2006 în tabelul următor:

Tip măsurătoare

zgomot Număr măsurători Maxima măsurata %

Depăşire

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 24 75,6 16,3

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii 48 71,5 -

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 40 68,7 52,7

Incintă industrială - - -

Zone feroviare - - -

Aeroporturi - - -

Parcaje auto - - -

Stadioane, cinematografe în aer liber - - -

Trafic

Stradă de categorie tehnică I

Stradă de categorie tehnică II

Stradă de categorie tehnică III

Stradă de categorie tehnică IV 56

32 86,1 7,6

24 74,6 6,6

16 70,6 8,6

Total masuratori trafic 128 67,5 12,5

TOTAL APM Brãila 240

Nivelul de zgomot - s-a expertizat în puncte reprezentative şi s-a determinat în perioada diurnă, în orele cu maxim de trafic şi de activităţi economice. Măsurătorile s-au efecuat pe străzi de diferite categorii, la bordura trotuarului ce margineşte carosabilul în 14 puncte şi la limita exterioară a zonelor funcţionale reprezentate de pieţe, parcuri, zone de recreere, tratament medical şi balneoclimateric precum şi incinte de şcoli în 16 puncte.

Din analiza intensităţii şi dinamicii zgomotului stradal evaluat pe baza valorilor medii şi maxime, nivelul sonor prezintă valori mai ridicate în intersecţiile şi străzile tranzitate de un număr mare de autovehicule şi care prezintă lăţimi de 3m, 7m şi respectiv 14m şi depăşeşte mai rar limita admisă în cazul străzilor cu lăţimi de 21m. Depăşirile limitei admise înregistrate de valorile medii ale nivelului de zgomot echivalent sunt cu până la 2,2% din valoarea limitei iar cele ale valorilor maxime cu până la 12,5%. Această valoare maximă a nivelului de zgomot echivalent a fost înregistrată în luna noiembrie în punctul Orientului/Poliţie ca urmare a faptului că strada Orientului este tranzitată de un număr mult mai mare de autovehicule decât cel indicat a se desfăsura pe o stradă cu lăţimea de 3m. Pe stăzile de categorie tehnică I care au fost expertizate a fost înregistrată o singură valoare care depăşeşte limita admisă cu 7,6% în punctul Calea Galaţi/Dorobanţi datorită traficului intens de mijloace de transport în comun precum şi maşini de mare tonaj.

La limita exterioară a zonelor funcţionale s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise doar în cazul parcurilor şi pieţelor, iar nivelul sonor cel mai redus, situat sub limita admisă, s-a înregistrat la limita exterioară a incintelor de şcoli. Valorilor medii prezintă depăşiri ale limitelor caracteristice cu valori de până la 26,3% în cazul parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical şi de până la 5,7% în cazul pieţelor. Valorile maxime ale nivelului de zgomot echivalent depăşesc limitele admise cu până la 52,7% în cazul zonelor de tratament medical (Spitalul Sf. Spiridon - luna martie) şi cu până la 16,3% în cazul pieţelor (Piaţa Mare - luna august). Maxima nivelului de zgomot echivalent înregistrată la limita exterioară a Spitalului Sf. Spiridon se datorează amplasamentului acestuia în imediata vecinătate a Străzii Pietăţii, care este o stradă intens tranzitată de mijloace de transport în comun. În cazul pieţelor, sursele de zgomot sunt cele datorate activităţilor specifice din interiorul acestora cât şi cele datorate traficului intens ce se desfaşoară pe străzile ce le încadrează şi care produc un efect cumulativ ce contribuie la creşterea valorilor nivelului de zgomot peste limita admisă fără ca aceste depăşiri să fie totuşi semnificative mai ales că determinările s-au realizat în orele de vârf ale activităţilor din pieţe şi cu trafic intens.