Cuprins
- Informatii generale privind judetul Braila 3
- Istoric 3
- Relief, clima si resurse naturale 3
- Populatie 6
- Resursele de apa 7
- Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile 7
- Mecanismul economic în domeniul apelor 8
- Starea râurilor interioare 8
- Starea lacurilor 9
- Starea fluviului Dunarea 9
- Apele subterane 10
- Sursele de alimentare cu apa bruta 10
- Apele uzate 12
- Surse majore de poluare si gradul de epurare 12
- Surse de apa si retele de canalizare 13
- Necesarul de apa a judetului Braila 15
- Sistemele publice de alimentare cu apa si de canalizare 15
- Determinarea necesarului de apa 16
- Bibliografie 21
Extras din referat
INFORMATII GENERALE PRIVIND JUDETUL BRAILA
Istoric
Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul comertului, ocupatia pricipala a locuitorilor din aceasta zona. In 1836, Braila a fost declarat port-liber. Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii economice infloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din Romania. Comertul infloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. In 1911, an de maxima activitate comerciala comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din import.
Aceasta dezvoltare a insemnat: mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri (1883). Prima investitie straina in Braila a fost facuta in 1924 de catre Societatea Franco-Romana. In intervalul de pana la revolutia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei românesti, in general. Dupa anul 2000 s-au facut resimtite rezultatele dezvoltarii mult prea ambitioase, nejustificate si disproportionate a industriei. Multe din reperele industriale dereferinta si-au inchis total sau partial portile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuata decat la nivel national, a nivelului de trai si al gradului de dezvoltarea al urbei.
Braila nu este un oras-muzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care sunt prezente pretutindeni.
Relief, clima si resurse naturale
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Cimpia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare importanta economica, atit din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cit si a sistemelor de irigatii.
Riul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent riul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri. Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, riul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.
In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Caineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare). Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice. Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul.De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei. Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul cimpiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade Celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade Celsius, minima absoluta scazind pina la - 30 grade Celsius (anul 1942). Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%. Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Necesarul de Apa a Judetului Braila.doc