Organizarea protecției mediului în România

Protecţia mediului este o problemă majoră a ultimului deceniu dezbătută la nivel mondial, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Acest lucru a impus înfiinţarea unor organizaţii internaţionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi creşterea nivelului calităţii mediului în ansamblu.

Axul central al politicilor noastre de mediu îl constituie asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea locuitorilor ţării, spargerea cercului vicios al sărăciei şi deteriorării mediului, asigurarea unei creşteri economice regenerative şi inovative, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare, armonizarea legislaţiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Europene în vederea accelerării procesului de integrare în structurile europene.

Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio de Janeiro în iunie 1992, a arătat că nu se mai pot gândi mediul şi dezvoltarea economică şi socială ca domenii izolate şi că singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea acestuia de protecţia mediului.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Pentru a se dezvolta durabil, toate ţările au nevoie de acces şi perfecţionare în domeniul utilizării tehnologiilor curate şi care risipesc mai puţine resurse.

Un mesaj important al celui de-al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu este, printre altele, acela de a perfecţiona sistemele de raportare către Comunitatea Europeană, pentru a face posibilă o analiză şi evaluare mai bună a cerinţelor actuale prin indicarea unor modalităţi de îmbunătăţire a eficienţei măsurilor viitoare de protecţie a mediului. Cu acest prilej au fost identificate sursele de mediu cărora le sunt adresate dezvoltarea durabilă: schimbările climatice, folosirea iraţională a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, pierderea biodiversităţii şi acumulările de substanţe chimice persistente în mediu.

Măsurarea progresului în atingerea obiectivelor propuse necesită informaţii despre starea mediului înconjurător şi despre cauzele ce stau la baza problemelor de mediu. Este necesar un sistem de raportare eficient cu privire la punerea în practică şi implementarea politicilor de mediu.

Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi al tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Cercetările amănunţite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de acţiuni şi măsuri care prevăd:

- cunoaşterea temeinică a mediului, a interacţiunii dintre sistemul economic şi sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate raţional si cu maxim de economicitate

- prevenirea şi combaterea degradării mediului provocată de om, dar şi datorate unor cauze naturale

- armonizarea intereselor imediate şi de perspectivă ale societăţii în ansamblu sau a agenţilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

Pentru protejarea mediului, în primul rând trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare şi stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

În ceea ce privesc modalităţile de protejare trebuie soluţionate trei categorii de probleme:

- crearea unui sistem legislativ şi institutuţional adecvat şi eficient care să garanteze respectarea legilor în vigoare.

- evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a mediului şi identificarea surselor de suportare a acestora.

- elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naţional şi internaţional referitor la protejarea mediului.

Situată în zona Europei de interferenţă a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o frumuseţe, varietate şi echilibru de invidiat. Sunt o multitudine de colţuri ale naturii în această ţară, ocrotite de oameni, care le-au înfrumuseţat cu locuinţe, biserici, ansambluri arhitectonice, lacuri de acumulare şi alte construcţii ce oglindesc geniul lor creator.

După Conferinţa Pământului, din 1992 de la Rio de Janeiro, România a început să asimileze parametrii dezvoltării durabile, în condiţiile speciale ale tranziţiei la un alt sistem economico-social, care, inevitabil, îşi pune amprenta şi asupra activităţilor legate de protecţia mediului.

Vasta problematică a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane în stadiul actual, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu pentru integrarea în Uniunea Europeană, realizarea unor proiecte internaţionale comune pentru valorificarea potenţialului Dunării şi Mării Negre, pentru protejarea biodiversităţii şi a zonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală, soluţionarea unor

probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităţi durabile