Parcul Arheologic Constanta

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Parcul Arheologic Constanta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Constanţa este cel mai vechi oraş din România, un important centru cultural, economic şi social de referinţă. Constanţa a fost fondată sub numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î.Hr.

Este situată în partea sud-estică a României, între Dunăre şi Marea Neagră, în sudul Dobrogei, având vecini la est Marea Neagră, la vest Judeţul Ialomiţa, la nord Judeţele Brăila şi Tulcea, iar la sud Bulgaria.

La 1 ianuarie 2008 populaţia a fost de 303,7 mii de locuitori, zona metropolitană Constanţa fiind doua din România ca număr de locuitori, după Bucureşti, cu aproximativ 550 000 locuitori. Este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca mărime, după Rotterdam.

Are o suprafaţă de 7.071 km2, cu un relief format dintr-un podiş tabular (100 - 200 m altitudine) ce aparţine Podişului Dobrogei de Sud şi Podişului Dobrogei Centrale (Podişului Casimcei).

Clima judeţului Constanţa evoluează pe fondul general al climatului temperat continental, prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenţa Mării Negre şi a fluviului Dunărea, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia.

Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul mării negre, ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km), care formează ieşirea la mare a României. Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre - a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17 - 18‰ la ţărm şi temperatura apei vara de 20 - 25°C). În Marea Neagră nu există curenţi, platforma litorală coboară lin de la plajă (pe o fâşie de 100 - 200 m spre larg, adâncimea apei este redusă: 1 - 2 m). Clima litoralului este blândă, vara zilele sunt lungi şi călduroase, durata de strălucire a soarelui în luna iulie este de 10 - 12 ore pe zi, iar temperatura medie este de 24°C, pe când cea anuală este de 11°C.

Temperaturile minime absolute înregistrate în judeţul Constanţa au fost de -25°C, iar cele maxime absolute au fost de +38,5°C. Vânturile sunt determinate de circulaţia general atmosferică şi condiţiile geografice locale, caracteristice zonei fiind brizele de zi şi de noapte.

Datorită faptului că este un oraş – statiune, Constanţa a atins nivele mari în ceea ce priveşte aglomerările urbane, poluarea atingând zilnic cote alarmante datorită creşterii numarului de autovehicule, de fabrici şi instalaţii tehnologice care nefiind prevazute cu filtre speciale emană în mediul înconjurător cantităţi enorme de dioxid de carbon şi multe alte substanţe poluante (clor, sulf, fosfaţi , etc. ) – se impune luarea de măsuri imediate privind extinderea spaţiilor verzi, îngrijirea, protecţia parcurilor deja existente.

În municipiul Constanţa se întâlnesc 11 parcuri: Parc Casa de Cultură, Parc Tomis III, Parc Teatru de Stat, Parc Dragoslave, Parc Tomis II, Parc Procuratură, Parc Tăbăcărie, Parcul Arheologic, Parcul Garii, Parc Far, Parc Poarta 6. Acestea reprezintă cele mai mari suprafeţe verzi ale oraşului, care au arbori izolaţi sau în aliniamente, garduri vii de arbuşti, peluze de iarbă, straturi de flori şi alei. Pe lângă parcuri în jurul locuinţelor se găsesc fâşii verzi precum şi prezenţa pe principalele artere de circulaţie a unor scuaruri frumos amenajate, toate influenţând pozitiv microclimatul urban, contribuind la reducerea temperaturii aerului, creşterea umidităţii, stimularea schimburilor de aer şi implicit, oxigenarea şi purificarea acestuia.

De asemenea, pe lângă îmbunătăţirea calităţii mediului, parcurile mai au şi rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluării fonice, o importanta sursă de stres pentru locuitorii marilor oraşe.

Nu trebuie pierdut din vedere nici factorul estetic. Structura şi diversitatea spaţiilor verzi conduc la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale, unele parcuri adăpostind dovezi clare ale trecutului istoric al orasului. Un exemplu clar îl reprezintă Parcul Arheologic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Parcul Arheologic Constanta.doc

Alte informatii

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole Constanta, specializarea: Ecologie si protectia mediului