Parcurile din Bucuresti

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Parcurile din Bucuresti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Schileru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domenii: Ecologie, Turism

Cuprins

Introducere 1
Capitulul I
Parcuri si locuri de recreere in Bucureşti 2
1.1. Scurt Istoric 2
1.2. Descrierea parcurilor din Bucureşti 2
Concluzii 6
Bibliografie 7

Extras din document

INTRODUCERE

„Activitatea de utilitate publică reprezintă oricare activitate, desfăşurată în conformitate cu scopul şi obiectivele organizaţiei şi cu respectarea prevederilor legale, care sprijină sau promovează interesul general al publicului larg sau al unei comunităţi.“

Imaginea de dinainte de 1990 a periferiilor sumbre ale oraşelor, dominate de terenuri virane, uzine şi fabrici mamut, începe treptat să se schimbe. Locul fostelor platforme muncitoreşti este luat de parcuri industriale moderne, unde îşi desfăşoară activitatea companii multinaţionale de top.

Parcurile constituie pentru oraşe elemente de regenerare, atât a mediului şi sănătăţii, dar şi social prin agrement, relaxare şi că loc de întrunire a societăţii urbane, ocazionând şi funcţii de educaţie şi cultură.

În marile aglomerări urbane- unde poluarea atinge zilnic cote alarmante datorită creşterii numărului de autovehicule, de fabrici şi de instalaţii tehnologice care nefiind prevăzute cu filtre speciale emană în mediul înconjurător cantitai enorme de dioxid de carbon şi multe alte substanţe poluante ( clor, sulf, fosfaţi, etc.)- se impune luarea de măsuri imediate prinvind extinderea spaţiilor verzi, îngrijirea, protecţia parcurilor deja existenţe. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui repere importante pentru crearea de noi oaze de vegetaţie. Deasemenea, pe lângă îmbunătăţirea calităţii mediului, parcurile mai au şi un rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluării fonice, o importantă sursă de stres pentru locuitorii marilor oraşe

În perioadă interbelică, parcurile capitalei îşi câştigaseră un stătut şi o personalitate bine definite, în funcţie de activităţile pe care le găzduiau cu preponderentă. Majoritatea marilor parcuri au fost lansate între anii 1935-1940 în cadrul festivităţilor urbanistice „Luna Bucurestilor” (9 mai-9 iunie) evenimente cu efecte majore asupra impulsionării turismului, generând implicit şi o importantă creştere economică. Apoi, după ocuparea postbelică a ţării activităţile care confereau identitate parcurilor Bucureştilor au scăzut în intensitate şi frecvenţă, până la dispariţia totală. Astfel, statutul parcurilor de repere distincte ale vieţii sociale a capitalei s-a estompat şi chiar şters din conştiinţă publică, cu efecte negative asupra atractivităţii şi rolului lor.

Marile parcuri ale Bucureştiului au fost proiectate şi iniţial de mari arhitecţi străini, dar partea cea mai valoroasă din ultima perioadă de dezvoltare a fost exprimarea şcolii româneşti de arhitectură şi a unor mari sculptori români. Toate realizările acestora rămase până azi sunt obiecte de patrimoniu naţional, Parcul Herăstrău şi Muzeul Tehnic din Parcul Carol fiind de importantă şi notorietate europeană, primul chiar principalul obiectiv turistic al Capitalei României.

Capitolul I

Parcuri şi locuri de recreere în Bucureşti

1.1. Scurt Istoric

Istoricul parcurilor din Bucureşti :

- Parcul Kisseleff - realizat în 1844, după crearea şoselei de către generalul

P.Kisseleff în 1832, că loc de promenadă, cuprinde Muzeele de Etnografie şi Geologie, Bufetul Mincu şi numeroase sculpturi monumentale

- Grădină Cişmigiu- 1856, creaţie a peisagistului Carl Mayer din Berlin are

specificul de parc englezesc, promenadă şi lac cu bărci

- Grădină Botanică- 1891, conţine Inst.Botanic cu muzeu

- Parcul Cotroceni- 1893, împrejmuieşte Palatul Cotroceni

- Parcul Carol - 1906

- Grădină Icoanei şi Parcul Ioanid-1875 + 1910, sunt două parcuri publice alăturate, în stil romantic francez, amintind Parcul Monceau din Paris.

- Parcul Herăstrău (fost Na_ional / Carol ÎI / I.V.Stalin) 1936-1940

- Parcul Naţional (fost Vergului) a€“ 1939

- Parcul Tineretului- 1974 (prevăzut în sistematizarea din 1935). În prezent are

specific mixt şi este într-o avansată stare de neîngrijire.

- Parcuri de cartier de importantă locală: Bazilescu, Tei, Plumbuita, IOR, Titan,

Drumul Taberei, Morii-Crângaşi.

2.1. Descrierea parcurilor din Bucureşti

Alături de muzee, monumente de arhitectură, lăcaşuri de cult, parcurile şi grădinile Bucureştiului constituie unul din punctele de atracţie importante ale capitalei.

În toate cartierele Bucureştiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor oraşului şi turiştilor posibilitatea de recreere şi agrement în mijlocul naturii. De asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reţeaua hidrografica a Bucureştiului (Herăstrău, Floreasca, Băneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogoşoaia) sunt amenajate adevărate parcuri şi grădini.

Dintre acestea se pot menţiona: Grădină Botanică, Grădină Cişmigiu, Parcul Herăstrău, Grădină Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul Carol.

Se disting prin mărime, frumuseţe şi amenajare Grădină Botanică, Grădină Cişmigiu şi Parcul Herăstrău.

Grădină Botanică

Situată pe Şoseaua Cotroceni, actuală Grădină Botanică a fost amenajată începând cu anul 1884. Are o suprafaţa de 17,5 Hă şi cuprinde peste 10.000 de specii de plante. Grădină este concepută că un parc dispunând de alei ascunse printre zonele verzi şi este un punct de interes atât pentru botanişti cât şi pentru locuitorii oraşului care regăsesc aici un colţ de natură deosebit prin varietatea şi frumuseţea speciilor de plante.

În incintă grădinii se află Institutul Botanic şi Muzeul Botanic.

Parcul Herăstrău sau Parcul Naţional Carol al ÎI-lea a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 hă) şi este cel mai mare parc al Bucureştiului. Face parte din lanţul de lacuri al râului Coentina. În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafaţa de cca 110 hă. Parcul Herăstrău situat pe ambele maluri ale lacului Herăstrău, între Bd-ul Aviatorilor, Bd-ul C.Prezan, Sos. Kiseleff, Sos.Bucureşti-Ploieşti, Sos. Băneasa şi Sos. Nordului, este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. În incintă parcului se află Muzeul Satului, un parc de distracţii pentru copii, Palatul"Elisabeta", debarcader pentru vaporaşe şi bărci, terenuri şi baze sportive, "ExpoFlora", restaurante şi numeroase busturi.

Punctele de atracţie deosebite le constitue :

- Zonă Expoflora, organizată pe o suprafaţa de 15 hă, în care an de an se realizează decoruri florale de o înaltă măiestrie artistică;

- Insulă Trandafirilor, a cărei compoziţie are două axe, una care deschide perspectivă către Muzeul Satului şi altă care face legătură cu restul parcului. Începând cu 1 Iunie până toamnă insulă este viu colorată de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrastează armonios cu verticalitatea stâlpilor de susţinere;

Grădină Japoneză, amenajată în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze;

- Monumente şi statui

- "Aleea Cariatidelor" de Constantin Baraschi a produs senzaţie la lansarea ei din cadrul sărbătorii "Lunii Bucureştilor" - 1939, fiind transpunerea unui element clasic grecesc în stil românesc. Ţăranca romană reprezentată este privită cu pietate: figură aristocratică, siluetă zveltă, strai românesc tipic, remarcabil prin eleganţă sobrietăţii - motive populare pe mânecile iei, horbote la mâini şi poale. Dar în picioarele goale! Aleea a fost distrusă la un moment dat, actualul grup a fost refăcut având că model o copie autorizata făcută de artist, care se găseşte în Cimitirul Belu. Statuia generalului de Gaulle, în Parcul Herăstrău, la intrarea dinspre Piaţă Charles De Gaulle a fost dezvelită cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, în septembrie 2006. Are o înălţime de 4,7 metri şi cântăreşte aproximativ cinci tone.

- Sporturi extreme: pe lângă alte sporturi ce pot fi practicate în incintă parcului, "datul cu rolele" este de departe preferat. Skate Park este locul de întâlnire al rollerilor din Bucureşti.

Proiectele pentru acest parc au fost făcute de arhitecţii Pinard şi Rebhun, aleile fiind proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Meritul deosebit îi revine arhitectului Fr. Rebhun care a realizat compoziţia vegetală (arbori, arbuşti, flori). În timp s-a considerat necesar că parcul poate fi amenajat în două zone: una liniştită rezervată pentru odihnă şi cultură (pe terenul unde este parcul vechi) şi o zonă destinată odihnei active, sportului şi distracţiilor (situate dincolo de lac). Această a două zonă a fost proiectată de arh. Vişan şi tehn. Mateescu astfel încât să se obţină o unitate armonioasă între cadrul natural şi partea proiectată, ţinându-se cont şi de arhitectură celeilalte zone a parcului. Parcul a fost dotat cu lucrările edilitare necesare: reţea de apa pentru băut şi stropit, parţial cu reţea pentru evacuarea apelor uzate şi de ploaie, reţea de lumina electrică. Că dotări în prima zonă, a parcului Herăstrău vechi, se află două teatre - unul pentru adulţi şi altul pentru copii - două pavilioane pentru expoziţii, biblioteci, umbrar pentru lectură şi şah, debarcadere, bănci, iar în zonă parcului Herăstrău nou sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Parcurile din Bucuresti.doc