Perdelele Forestiere de Protectie

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Perdelele Forestiere de Protectie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Introducere 2
Scurt istoric asupra înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie 3
Prevederi legale privind perdelele forestiere de protecţie 4
Argumente pro şi contra înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie 7
Bibliografie 10

Extras din document

Introducere

Din dorinţa de a-i fi mai bine, omul, în evoluţia sa, a atentat la principalul lui dar- mediul înconjurător, recurgând în mod abuziv, chiar şi la distrugerea vegetaţiei forestiere. Creşterea suprafeţelor agricole în detrimentul pădurii a făcut ca mari regiuni cultivate să rămână complet lipsite de vegetaţie forestieră, provocând astfel profunde mutaţii în spectrul climatic.

Spaţii întinse s-au transformat în savane, terenuri aride sau chiar deşerturi, motiv pentru care agricultorii şi ceilalţi factorii de răspundere din societate s-au convins de necesitatea luării unor măsuri urgente de reconstrucţie ecologică.

Potrivit specialiştilor, singura soluţie pentru protejarea solului şi a culturilor agricole este realizarea unui complex de măsuri, la scară largă şi după un program bine stabilit, care să includă şi instalarea reţelelor de perdele forestiere de protecţie.

În acest sens, printre altele, putem consemna iniţiativa din 2003 a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în vederea instituirii unui program special de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a câmpului. Astfel, specialiştii regiei au elaborat documentaţiile tehnice şi au efectuat lucrări de plantare a 199 ha de perdele pe terenurile aflate în administrare proprie, concomitent cu punerea la dispoziţia deţinătorilor de terenuri agricole, cu titlu gratuit, a peste 1,2 milioane de puieţi forestieri pentru realizarea a încă 299 ha de perdele forestiere.

În continuare, în această lucrare, mi-am propus să prezint câteva aspecte privind: istoricul înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie, câteva prevederi legale privind perdelele forestiere de protecţie, precum şi argumente pro şi contra înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie.

Scurt istoric asupra înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie

Interesul pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie datează din 1860, când ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, în principal, împădurirea în judeţele Ialomiţa şi Brăila, a unor terenuri aparţinând domeniului public.

În 1880 se realizează primele perdele de protecţie în Ialomiţa, iar în 1884 a început să se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantaţii de salcâm. În 10 ani, respectiv până în 1895, s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri.

Apoi până în 1930 nu s-au mai realizat perdele de protecţie decât cele create împotriva vânturilor dominate din jurul conacelor boiereşti din Bărăgan, sau în jurul sălaşelor din Câmpia de Vest.

După dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 şi 1933-1935, a existat o opinie unanimă în favoarea perdelelor de protecţie.

În 1937 s-au plantat în Bărăgan 65 ha perdele de protecţie pe islazuri şi 25 ha perdele de protecţie pe loturile agricole.

În 1938, ministrul Gh. Ionescu - Şiseşti, a înfiinţat Staţiunea Experimentală Silvică Bărăgan, pe o suprafaţă de 327,3 ha, având ca obiect principal efecturea de experienţe pentru protecţia câmpului prin crearea de perdele de protecţie.

În 1943, apreciind rolul militar, economic, special şi ecologic al pădurii, în plin război, mareşalul Ion Antonescu semnează decretul - lege privind “întregirea domeniului forestier” prin care, pentru prima oară în România, s-a instituţionalizat acţiunea de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie.

Prin reforma agricolă din 1945 s-au mai creat în România 1100 ha de perdele de protecţie, îndeosebi în Ialomiţa, Buzău şi Brăila.

Până în 1957 s-au creat perdele de protecţie şi în raza staţiunii Mărculeşti din Bărăgan sau pe raza staţiunii Lovrin din Banat.

Au existat în evidenţă 9300 ha de perdele de protecţie care au fost distruse începând din anii 1970-1980 pentru a creşte suprafaţa arabilă a ţării şi pentru a realiza agricultura socialistă, dorită de Ceauşescu. Astăzi mai există perdele de protecţie pe 1000 ha, respectiv 4-5% din nevoia de protecţie a câmpurilor agricole din România.

Din cercetările efectuate, până în prezent, s-a observat că pe terenurile unde avem perdele de protecţie, în anii secetoşi producţia este mai mare cu 300%, iar în anii normali cu 50%. Asta înseamnă 6000 de kg/ha porumb, unde avem perdele de protecţie, în loc de 2000 kg/ha porumb în anii secetoşi sau 4500 kg/ha porumb în anii normali, pe terenuri fără perdele de protecţie.

În perioada 1992-1994 s-au produse alte secete, iar organele de decizie au făcut alte programe în care existau şi câte un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protecţie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Perdelele Forestiere de Protectie.doc