Plan de management al deșeurilor - regiunea 6 nord-vest

Descriere generala

Prezentare a regiunii 6 N-V

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creata în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntara a judetelor Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj.

Regiunea acopera 14% din teritoriul României si se situeaza pe locul patru la nivel national în privinta suprafetei si a populatiei. Regiunea Nord-Vest are o pozitie geografica strategica, la intersectia axelor nord-sud si est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare în România dinspre Ungaria si Ucraina. În spatiul national,Regiunea 6 Nord-Vest se învecineazala sud-vest cu Regiunea 5 Vest, la sud cu Regiunea 7 Centru si la est cu Regiunea 1 Nord-Est.

Regiunea 6 Nord -Vest este formata din 6 judete (Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj), 35 orase si municipii (din care 15 municipii), 399 comune si 1823 sate si are o suprafata totala de 34.159 km2, ceea ce reprezinta14,32% din suprafata tarii. Judetul cu cea mai mare suprafata din regiune este judetul Bihor, iar judetul cu cea mai mica suprafata este Salaj.

În Regiunea 6 Nord Vest predomina relieful deluros-montan, dar sunt frecvente si câmpiile si luncile. Cadrul natural se prezinta sub forma unui amfiteatru ce coboara dinspre est spre vest. Unitatea montana din partea de N-E a regiunii se continua spre S si V cu un alt areal montan care include Muntii Apuseni, desfasurat la contactul dintre judetele Cluj, Bihor si Salaj.

Clima

Exprima etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental cu veri calduroase, ierni friguroase, precipitatii bogate, cu mici diferente între zonele de munte, cele de câmpie si deluroase.

Altitudinea, formele de relief si expozitia lor, vegetatia si apele, privite ca factori locali, determina însa diferentieri ale elementelor climatice.

Deosebirile dintre zona de câmpie si cea montana prezinta urmatoarele valori ale radiatiei globale: 110-120 kcal/cm2/an în zona de câmpie, fata de 90-100 kcal/cm2/an în zona montana.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 si 10,4 C.

Racirile excesive de iarna, prin inversiuni de temperatura, constituie o caracteristica pregnanta pentru zonele depresionare, facându-le improprii pentru culturile mai pretentioase si pentru amplasarea unor unitati industriale poluante ale atmosferei.

Umezeala aerului variaza ca medie anuala între 70-80 % în zonele de câmpie, depasind 80 % în zona montana.

Repartitia precipitatiilor este inegala, cu cantitati minime de circa 550 mm în zonele joase si maxime de 1.500 mm în zona montana.

Stratul de zapada prezinta aceiasi variabilitate accentuata ca si o mare instabilitate teritoriala de la un an la altul. Persistenta stratului de zapada însumeaza 85 de zile în zonele joase si 170 de zile în zona montana.

Reteaua hidrografica a regiunii este dominata de bazinele hidrografice a râurilor Somes, Crisuri, Crasna, Barcau, Turu si Tisa.

Bazinul hidrografic Somes-Tisa este situat în partea de N si NV a tarii, având o suprafata de 22380 km2 . Din punct de vedere administrativ BH Somes-Tisa cuprinde:

---5 judete: Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Maramures si Satu Mare.

Din Muntii Apuseni isi aduna apele Somesul Mic iar din cei ai Mesesului: Almasul,Agrijul, Salajul si Crasna.

Bazinul hidrografic Crisuri ocupa pe teritoriul României 14.860 km2 atât în zona montana, cât si în zona de câmpie.

În Carpatii Occidentali nodurile hidrografice sunt relativ numeroase dar cel mai important pentru zona Bihorului este masivul Biharea, din care izvorasc Somesul Mic, Crisul Repede, Crisul Negru si Ariesul Mare. Reteaua hidrografica pornita din aceste noduri se împrastie radiar spre vest si se concentreaza spre aval, cum este Campia Tisei.

Geologia regiunii 6 N-V

Regiunea 6 Nord-Vest prezinta o varietate mare de roci, apartinând unor unitati morfologice diverse, cum ar fi: Câmpia de Vest, Muntii Apuseni, Muntii Maramuresului, Depresiunea Maramuresului, Podisul Somesan, Depresiunea Vad Borod, alte depresiuni intramontane de mai mica dezvoltare, si partea de vest a grupei nordice a Carpatilor Orientali. Astfel pot fi intâlnite roci magmatice (granite, granodiorite, diorite, pegmatite), roci

vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice (sisturi, gnaise, calcare, cristaline) si roci sedimentare (argile, marne, gresii, calcare, evaporite)

Întreg bazinul hidrografic Somes-Tisa se caracterizeaza printr-o diversitate a formelor de relief: munti (20%), dealuri si podisuri ( 55%) si câmpii (25%). Unii munti sunt de origine vulcanica (Oas, Gutâi, Hibles, Calimani) si au o fragmentare puternica ceea ce permite dirijarea retelei hidrografice gravitationale spre subbazinele hidrografice Somesul Mare si Lapus.

Tot aici se situeaza masivul cristalin al Rodnei cu înaltimi de peste 2000 de m (vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu) unde îsi are izvorul Somesul Mare, continuat spre S-E cu Muntii Bârgaului, alcatuiti din roci sedimentare si vulcanice.

În partea de N-V a bazinului Somes -Tisa este situata Câmpia Somesului care are o structura sedimentara a solului, ceea ce determina meandrarea cursurilor râurilor.