Politica de mediu în România

Introducere

1.Politica de mediu reprezintă totalitatea obiectivelor și priorităților de mediu, a metodelor de reglementare și a instrumentelor de implementare a acestora, concepute pentru asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale și prevenirea degradării calității mediului. Uniunea Europeană aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecție a mediului din lume, elaborate de-a lungul anilor. Politica europeană de mediu încurajează întreprinderile să „ecologizeze” economia și să contribuie la protejarea patrimoniului natural european, a sănătății și bunăstării cetățenilor UE.

Astăzi, economia țării este cunoscută pentru producția de cereale și ulei, precum și turismul de-a lungul coastei Mării Negre. Cu toate acestea, sub stăpânirea comunistă, petrolul și produsele agricole românești au ieșit din țară, în timp ce importurile erau limitate, energia electrică a fost redusă cu ușurință, iar rafturile magazinelor au fost stocate puțin.

O revoluție în 1988 a dus la înlăturarea și eventuala execuție a președintelui Nicolae Ceaușescu. Economia României s-a luptat în anii de după comunism, în mare parte din cauza unei datorii externe mari

2.Probleme de mediu ale României

Poluarea aerului și a apei cauzate de industrie sunt probleme de mediu semnificative în România. Instalațiile de fabricație, instalațiile chimice și centralele electrice din țară se bazează foarte mult pe arderea combustibililor fosili, ceea ce duce la un nivel ridicat de gaze cu efect de seră și dioxid de sulf care produce ploi acide. Pe lângă faptul că provoacă probleme de calitate a aerului, scurgerea industrială se termină adesea în sistemul Dunării, ceea ce face ca apa să fie acolo nesigură pentru băut și dăunează ecosistemelor fluviale.

În anii 1980, mari zone de mlaștină care se învecinează pe Dunăre au fost drenate și modificate în terenurile de cultură. Astăzi, aproximativ 50 la sută dintre români subzistă pe agricultură, iar practicile agricole inadecvate au dus la deteriorarea și eroziunea gravă a solului.

Potrivit Naturvernforbundet, Societatea Norvegiană pentru Conservarea Naturii, România se ocupă în prezent de impactul local al schimbărilor climatice sub formă de inundații mai comune, deșertare și tornade mai puternice.

Politici de mediu ale României

De la aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, România a luat o poziție mai agresivă în ceea ce privește legislația privind protecția mediului.

Rezoluția 152/2005 a Guvernului se concentrează pe descurajarea și controlul poluării prin stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea sau scăderea poluării aerului, apei și solului cauzate de activități cu un efect considerabil asupra mediului, inclusiv gestionarea deșeurilor.

Pentru ca o entitate să desfășoare activități cu impact asupra mediului, precum construcția unei stații de gestionare a deșeurilor, trebuie obținută autorizația de la guvern. Această autorizație implică respectarea limitelor de emisie pentru poluarea aerului, luarea de măsuri pentru atenuarea gestionării deșeurilor și urmărirea eficienței acestor măsuri.

Pentru a limita poluarea solului, organizațiile românești care desfășoară activități agricole, miniere sau alte activități trebuie să ia măsuri pentru a preveni deteriorarea mediului geologic și pentru a menține terenuri care sunt indirect supuse operațiunii, precum rutele de transport maritim. În plus, persoanele fizice sau entitățile sunt responsabile pentru acoperirea costurilor pentru orice daune aduse mediului, remedierea daunelor asociate și remedierea stării inițiale.

România, prima țară care a ratificat Protocolul de la Kyoto, a adoptat, de asemenea, o abordare agresivă pentru combaterea schimbărilor climatice globale. Criticii subliniază că țara nu a jucat un rol excesiv de activ în construirea programelor globale de protecție a mediului.

3.Tehnologie curată în România

Până în prezent, creșterea tehnologiei curate în România s-a întâmplat în mod adecvat.

În 2013, țara a instalat mai mult de 1 gigawatt de capacitate solară, plasându-le la același nivel cu jucători mondiali, precum Regatul Unit și Italia. Cu toate acestea, guvernul român a redus puternic stimulentele solare și, ulterior, industria a convulsionat.

În 2015, ministrul energiei al României a declarat pentru Bloomberg Business, guvernul a fost în discuții atât cu companii de energie regenerabilă, cât și cu autoritățile de reglementare cu privire la o soluție pentru a face investițiile în energie regenerabilă „din nou rentabile”.

Inovația tehnologică curată, împreună cu inovația tehnologică, în general, s-au prăbușit în mare măsură în România. În timp ce țara are o rețea robustă de universități și școli tehnice, studenții români bine pregătiți nu fac saltul către inovatori de impact.

4.România: probleme de mediu, politici

Observatorii indică lipsa capitalului de investiții private al județului, structura de reglementare incertă și riscul cultural de a risca, deoarece principalele motive pentru care inovația tehnologică nu a fost declanșată în România.

Guvernul român a identificat zone prioritare pentru promovarea afacerilor tehnologice în orașele sale majore și în jurul său. Cu toate acestea, cei mai talentați oameni par să plece în străinătate pentru oportunități mai bune.