Politici publice privind protecția mediului

Introducere

Lucrarea intitulată „Politici publice privind mediul ” şi-a propus să identifice diferite concepte, principii economice care intervin în problematica atât de vastă a economiei mediului, respectiv a dezvoltării durabile, să prezinte instrumentele economice dar şi pe cele financiare care sunt utilizate în politica de mediu atât pe plan internaţional cât şi în România.

Protecţia mediului constituie astfel un element esenţial al dezvoltăţii durabile economice şi o condiţie a stabilităţii politice şi sociale pentru termen lung.

Totuşi, pentru multe ţări în curs de dezvoltare, această temă este un lux pornind de la obiectivele economice propuse, deoarece nu dispun de sumele necesare efectuării unor investiţii importante pentru repararea pagubelor aduse mediului.

De menţionat însă este efortul făcut de ţările din Europa de Est pentru repararea efectelor poluării industriale şi urbane asupra atmosferei, apei, etc.

Economia mediului constituie, în principiu, o parte centrală a teoriei economice iar dilema umanităţii, în prezent, este cum să se realizeze un optim între creşterea economică şi dezvoltarea durabilă, deoarece, din punct de vedere ecologic, apreciem că există două maniere de a analiza creşterea economică. şi anume:

- prin prisma tehnologiei de producţie (şi consumul)

- prin prisma necesităţii de modificare a modalităţilor de consumastfel încât să se evite produsele dăunătoare sau epuizarea resurselor naturale rare.

În aceste condiţii, este incontestabilă preocuparea autorităţilor pentru problemele mediului, mai ales că asistăm la o conştientizare a gravităţii consecinţelor negative, cu impact imediat şi la termen, chiar dacă în timp intervin numeroase decizii, unele probleme fiind deja rezolvate.

Însă, dacă resursele sunt afectate pentru protecţia mediului, ele nu vor mai fi disponibile pentru alte obiective ale colectivităţii.

Structura lucrării cuprinde o introducere,trei capitole, subcapitole şi concluziiurmărind o abordare a temei propuse pentru cercetare în vederea realizarii obiectivului principal urmărit şi anume politici publice privind mediul.

Capitolul I

Politici si strategii financiare de protectia mediului

Politica de mediu este strâns legată şi condiţionată de politica economică,administrativ financiară şi legislativă,corelaţie ce se bazează pe o cointeresare naţională şi internaţională întrucat reprezintă deopotrivă relaţii teoretice şi relaţii practice concrete.

Economia mediului constituie, în principiu, o parte centrală a teoriei economice iar dilema umanităţii, în prezent, este cum să se realizeze un optim între creşterea economică şi dezvoltarea durabilă, deoarece, din punct de vedere ecologic, apreciem că există două maniere de a analiza creşterea economică şi anume:

- prin prisma tehnologiei de producţie (şi consumul), ce pot fi

ameliorate prin:

• utilizarea progresului tehnic;

• substituirea materialelor sau a procedeelor ce prezintă riscuri

cu altele mai puţin periculoase.

- prin prisma necesităţii de modificare a modalităţilor de consum

astfel încât să se evite produsele dăunătoare sau epuizarea

resurselor naturale rare.

În aceste condiţii, este incontestabilă preocuparea autorităţilor pentru problemele mediului, mai ales că asistăm la o conştientizare a gravităţii consecinţelor negative, cu impact imediat şi la termen, chiar dacă în timp intervin numeroase decizii, unele probleme fiind deja rezolvate.

Problematica de mediu arată progresivitatea dreptului populaţiei din ţările industrializate şi tinde să se extindă şi în ţările în curs de dezvoltare.

Acest interes crescut pentru interacţiunea om – natură – mediu are două origini:

- pe de o parte, câteva activităţi de producţie şi consum oferă condiţii necesare pentru regenerarea ecosistemelor, ceea ce provoacă o degradare calitativă a mediului;

- pe de altă parte, şi omul poate provoca efectele perverse datorită comportamentului său, sub diferite forme, într-o manieră reversibilă sau ireversibilă.