Poluarea cu Pesticide

'One tablespoon ful of spilled pesticide concentrate could pollute the water supply of 200,000 people for a day'. (UK Ministry of Agriculture Fisheries and Food)

“O lingură plină ochi cu pesticide concentrate ar putea polua resursa de apă a 200000 de oameni pentru o zi”.(Ministerul Agriculturii, Pisciculturii si Alimentaţiei,al Regatului Unit al Marii Britanii)

REZUMAT

Poluarea ca problemă globală este apanajul secolului nostru, de fapt a ultimelor trei decenii, întrucât degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune şi alte fenomene, datorate acţiunii, voite sau nu, a omului, afectează diferite aspecte ale existenţei umane, începand cu sănătatea.În lucrarea de faţă sunt prezentate câteva dintre cele mai importante aspecte privind dezechilibrele ecologice şi efectul asupra sănătăţii umane care rezultă în urma poluării cu materii organice, îngrăşăminte chimice si pesticide utilizate în agricultură.

Cuvinte cheie: poluare, mediul înconjurator, pesticide, sănătate, nociv

Toxicitatea pesticidelor

Mijloacele contra dăună-torilor au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri; ele se rezumau la cîteva produse culese din natură (sulf, piretru, scila etc). Necesarul în continuă creştere de astfel de produse a dus la dezvoltarea unei industrii de sinteză care produce o gamă extrem de variată de substanţe pesticide. Pesticidele sunt singurii compuşi de sinteză special creaţi pentru a fi toxici. În acelasi timp dintre toţi compuşii toxici sunt singurii care sunt dispersaţi frecvent şi intenţionat în mediul înconjurător. Sursă majoră de poluare cu pesticide o reprezintă utilizarea acestora în combaterea dăunătorilor în agricultură. Astfel aceşti compuşi ajung să contamineze apa si aerul fiind utilizaţi, în special de către autorităţile locale, în imediata proximitate a locuitorilor satelor şi oraşelor. (McKendry R., 2001)

Administrarea neraţională de îngrăşăminte chimice duce la poluarea pînzei freatice cu amoniac, nitriţi, nitraţi şi fosfaţi. România va bea apa potabilă in 2016? Puţurile ţăranilor din Moldova, Oltenia şi Muntenia sunt pline ochi de chimicale. Investiţiile pentru alinierea la standardele UE costă vreo 5,6 miliarde de euro. Apa chioară de calitate se va scumpi. (http://www.9am.ro)

Aceşti compuşi sunt methemoglobinizanţi, adică în sînge se leagă de hemoglobina şi împiedică transportul oxigenului de la plămîni la ţesuturi. În 1992 a fost întocmită “Lista pesticidelor şi a altor produse de uz fitosanitar din România”, care cuprinde circa 670 produse. Introducerea pe scară largă în ultimele decenii a pesticidelor s-a reflectat şi în cazuistica clinică şi cea medico-legală, numărul de îmbolnăviri şi decese ca urmare a intoxicaţiei cu astfel de produse crescînd impresionant.

Un studiu al Institutului de Cercetare a Cancerului, a afirmat că fermierii care folosesc ierbicide sunt expuşi cu şase ori mai des riscului de a avea cancer, decat ceilalţi. În California efectul otrăvitor al pesticidelor asupra fermierilor a crescut în medie cu 14% anual, începand cu 1973 şi s-a dublat în perioada 1975-1985. Muncitorii câmpului suferă de cea mai mare rată a bolilor ocupaţionale în Statele Unite. Sănătatea fermierilor este o problema serioasă în statele în curs de dezvoltare, unde folosirea pesticidelor nu este regulat îndeajuns. Aproximativ 1 milion de oameni sunt afectaţi anual de pesticide. Câteva pesticide interzise în SUA sunt totuşi produse şi exportate către alte ţări.

Toxicitatea asupra omului este direct legată de structura chimică a produsului. Astfel:

• majoritatea pesticidelor pătrunse prin ingestie cauzează colici, greţuri, vomă si diaree;

• asupra sistemului nervos ele produc tulburări senzoriale şi de sensibilitate, nevroze, convulsii şi paralizii, tulburări psihice;

• în cadrul unor anumite clase de pesticide apar manifestări hepato-renale, tulburări de ritm cardiac şi respiratorii, modificări cutanate şi modificări sanguine;

• un aspect particular îl constituie tulburările biochimice, enzimatice şi de metabolism întilnite în intoxicaţiile cu pesticide.

Clasificarea pesticidelor

Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii, ca de exemplu: originea lor, acţiunea antidăunătoare, formă fizică de prezentare, structură chimică, etc. Astfel unele din ele sunt de origine minerală (ex. săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb), altele de origine vegetală (nicotină, veratrum, stricnină). Majoritatea sunt însa produşi organici de sinteză (esteri organo-fosforici, derivaţi organo-halogenaţi, nitro-aromaţi, derivaţi carbamici, fenolici, organo-metalici). Din punct de vedere al acţiunii lor antidăunătoare pesticidele pot fi: fungicide-bactericide, insecticide, acaricide, nematocide, rodenticide, moluscocide, erbicide, defolianti si desicatori, regulatori de creştere, feromoni.