Poluarea fonică și efectele asupra sănătății și calității vieții în județul Botoșani

I.1. Geneză

“Botoșani! De unde să vie numele orașului și al județului acestuia, unul dintre cele mai însemnate orașe, și unul dintre cele mai bogate județe ale Moldovei ?”

“Începutul Botoșanilor, ca la multe din târgurile și satele noastre, se pierde în noianul întunecos al unui îndepărtat trecut. Pe aceste locuri acoperite altădată cu întinse și bătrâne păduri, prin poienele cărora se răsfăța, în plină voie, bourul moldovenesc, trăia, un boier cu numele Botăș. Din acel sat al Botășilor au ieșit Botoșanii sau Botâșenii, după cum îi spune poporul prin părțile noastre”

Despre geneza orașului s-au ocupat cei mai mari istorici ai țării noastre în frunte cu N. Iorga, el însuși născut pe aceste meleaguri. În cunoscuta sa lucrare Istoria românilor în chipuri și icoane, apărută în 1921, savantul afirmă că la început orașul a fost sat, “care s-a prefăcut, mai târziu, destul de târziu, într-un târg”

În ceea ce privește întemeierea localității, atât N. Iorga cât și C.C. Giurescu o socotesc ca fiind anterioară formării Moldovei ca stat feudal de sine stătător. Letopisețul de la Bistrița (mănăstirea unde a fost găsit), pentru orașul Botoșani este deosebit de important, deoarece el cuprinde prima mențiune documentară a orașului (pe la 1300).

I.2 Așezare geografică și coordonate

Județul Botoșani se află în partea de nord-est a României. Cel mai mare municipiu al Moldovei de Nord, după numărul de locuitori, municipiul Botoșani, reședința județului cu același nume, este situat central-vestic, în zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei. Este străbătut de meridianul 26 ș41’E și paralela 47 ș44’N (Foto 1).

În ceea ce privește vecinii, municipiul Botoșani se învecinează la Nord cu teritoriul administrativ al comunei Roma, la Nord-Est-Est cu teritoriul administrativ al comunei Răchiți, la Est-Sud-Est cu teritoriul administrativ al comunei Stăuceni, la Sud teritoriul administrativ al comunei Bălușeni, la Vest-Sud-Vest cu teritoriul administrativ al comunei Curtești, iar la Nord-Vest cu teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu.

Foto 1: Harta județului Botoșani

(sursa: http://zarnesti.net/informatii-utile/harti)

I.3 Geomorfologia

Sculptarea Câmpiei Moldovei, în ansamblul său, ca și crearea reliefului actual, a fost posibilă, în mare parte, datorită activității intense desfășurate de arterele hidrografice, ajutate de mai mulți factori ai denudației.

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Botoșani se încadrează în unitatea “Câmpia Moldovei”, subdiviziunea Jijia Superioară și a Bașeului ce apare ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul rețelei hidrografice a Jijiei.

Limitele de nord sunt traversate de pârâul Sitna, cu afluentul său, un alt pârâu, Luizoaia și limita de vest este traversată de pârâul Dresleuca, cu afluentul său, pârâul Teascu, aceasta conferind platoului un aspect de interfluviu suspendat între două văi adânci. Pantele morfologice dintre platou și văi sunt fine, având aspect de pante deluviale. Panta morfologică generală a platoului este orientată de la nord-vest spre sud-est, conformă cu panta rețelei hidrografice.

I.4 Relieful

Din punct de vedere al formelor majore de relief (Foto 2), municipiul Botoșani este amplasat în zona de podiș a regiunii Nord-Est. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei - sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est. Zona are o importantă funcție agricolă, dat fiind aspectul general de dealuri scunde.