Poluarea si Masurile de Protejare a Mediului in Regiunea 3 Sud Muntenia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Poluarea si Masurile de Protejare a Mediului in Regiunea 3 Sud Muntenia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Introducere 3
Harta judeţului Argeş 5
Regiunea Sud Muntenia 6
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu 6
Descrierea zonei sud Muntenia 8
Poluarea de fond 8
Poluarea de impact 9
Staţii industriale 10
Starea apelor de supreafaţă şi subterane 11
Starea apelor subterane 12
Starea pădurilor 13
Poluarea şi masurile de protejare
a mediului în Regiunea 3
Sud Muntenia

Extras din document

Preocupările pentru protecţia mediului natural s-au făcut resimţite încă de lafârşitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut tranziţia de la atitudinea de admirare pasivă a fumuseţilor naturii la cea activă de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a exploatării abuzive a bogăţiilor naturale

Axul central al politicilor de mediu îl constituie asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea locuitoilor ţării, spargerea cercului vicios al sărăciei şi deteriorării mediului, asigurarea unei creşteri economice regeneativeşi inovative, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare, armonizarea legislaţiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Euopene în vederea accelerării procesului de integrare în structurile europene.

Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Conferinţa Naiunilor Unite pentru Mediu ş Dezvotare (UNCED), care a avut loc la Rio de Janeiro în iunie 1992, a arătat că nu se mai pot gândi mediul şi dezvoltarea economică şi socială ca domenii izolate şi că singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea acestuia de protecţia mediului.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a geneaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Pentru a se dezvolta durabil, toate ţările au nevoie de acces şi perfecţionare în domeniul utilizării tehnologiilor curate şi care risipesc mai puţine resurse.

Un mesaj important al celui de-al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu este, printre altele, acela de a perfecţiona sistemele de raportare către Comunitatea Europeană, pentru a face posibilă o analiză şi evaluare mai bună a cerinţelor actuale pin indicarea unor modalităţi de îmbunătăţire a eficienţei măsurilor viitoare de protecţie a mediului. Au fost identificate sursele de mediu cărora le sunt adresate dezvoltarea durabilă: schimbările climatice, folosirea iraţională a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, pierderea biodiversităţii şi acumulările de substanţe chimice persitente în mediu.

Vasta problematică a potecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane în stadiul actual, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu pentru integrarea în Uniunea Europeană, realizarea unor proiecte intenaţionale comune pentru valorificarea potenţialului Dunării şi Mării Negre, pentru protejarea biodiversităţii şi a zonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anverguă globală, soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităţi durabile.

Starea factorilor de mediu în România nu poate fi amelioată, dacă nu se au în vedere următoarele aspecte:

II. faptul că protecţia mediului este o obligaţie ce revine tuturor celor care organizează şi desfăşoară o activitate, iar normele şi standardele de mediu existente trebuie repectate de toţi şi în primul rând, de cei care desfăşoară activităţi industriale,

II. în toate activităţile industriale trebuie acordată prioritate protecţiei mediului, calităţii vieţii umane şi abandonată concepţia multor factori care pun în prim plan producţia, fără a lua în calcul şi consecinţele negative asupra mediului în care trăim,

II. instituţiile statului, centrale şi locale, trebuie să îşi exercite, cu exigenţa necesară, atribuţiile pe care le au în aplicarea legilor,

II. resursele financiare trebuie să fie cât mai bine folosite şi focalizate pe soluţionarea problemelor de mediu din zonele critice,

II. trebuie continuată introducerea instrumentelor economice, financiare şi juridice care să-i stimuleze şi, după caz, să-i constrângă pe agenţii economici să investească în tehnologii noi, în performanţe economice şi ecologice. In acest cadru, aplicarea efectivă a principiului ”poluatorul plăteşte” va conduce la rezultate pozitive,

II. mai sunt necesareşi unele adaptări ale politicii naţionale, care să ţină seama,între altele, de faptul că, în perspectiva inegrării în Uniunea Europeană, performanţa economică va fi nemijlocit legată de performanţa ecologică.

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de activitate: economice, sociale şi politice. Rezolvarea acestor probleme reclamă participarea tuturorcelor implicaţi în poluarea factorilor de mediu: agenţi economici, departamente, ministere, dar şi a acelora care sunt interesai în ocrotirea mediului: în primul rând populaţia şi reprezentanţii ei aleşi în diverse organisme, organizaţii neguvernamentale, întreaga structură statală.

Prin Ordinul NR. 4/2004 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor au fost stabilite Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului şi Agenţiile de Protecţia Mediului judeţene pe care acestea le coordonează. Pentru Regiunea 3 Sud Muntenia Agenţia Regională de Protecţia Mediului Piteşti coordonează urmatoarele Agenţii de Protecţia Mediului judeţene: Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman.

Conform aceluiaşi ordin structura Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului Piteşti cuprinde 2 ramuri, una locală şi una regională. Ramura locală are atribuţii în următoarele domenii: politici locale de mediu, planificare şi proiecte, reglementări, monitorizarea integrată a factorilor de mediu, gestionarea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase, protecţia naturii şi arii protejate. Ramura regională are atribuţii în următoarele domenii: politici regionale de mediu, planificare şi proiecte, reglementări, planificarea de specialitate şi asistenţă tehnică. De asemenea, agenţia regională oferă servicii de laborator şi are prevăzute compartimente pentru audit intern, finaciar contabilitate şi administrativ, resurse umane şi juridic, comunicare şi servicii legate de tehnologia informaţiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Poluarea si Masurile de Protejare a Mediului in Regiunea 3 Sud Muntenia.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC