Poluarea Solului

5.1. Generalitati despre sol

Solul s-a format din roci, sub influenta factorilor pedogenici: clima, microorganisme, vegetatie si relief. Deoarece transformarile rocilor în timp au fost profunde, solul apare ca un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Durata de generare a solului este mare, astfel încât pentru a se forma pe cale naturala 3 cm de sol sunt necesari 300-1.000 de ani, iar pentru 20 cm, 70.000 de ani.

Din compozitia solului fac parte, în principal, urmatoarele:

- substante minerale: SiO2, FexOy, CaCO3, CaSO4 etc. - rezultate din degradarea si alterarea rocilor si a mineralelor;

- substante organice: acizi humici, celuloza, hemiceluloza, aldehide, alcooli, fenoli, grasimi, aminoacizi, albumine etc. - produse prin descompunerea resturilor vegetale si animale de catre microflora si microfauna existente în sol.

Compozitia chimica a solului este în continua schimbare, prin procese rapide, sau lente de pedogeneza, cu implicatii asupra ecosistemelor.

Solul poate îndeplini urmatoarele functii:

- sursa de elemente nutritive pentru plante;

- participa la circulatia apei si a altor elemente în natura;

- depozit si sursa regenerabila de energie fosila, prin fitomasa transformata în humus;

- adsoarbe si neutralizeaza poluanti.

5.2. Poluarea solului

Poluarea solului se manifesta prin:

- degradare fizica: compactare, modificarea structurii;

- degradare chimica: cresterea continutului de metale grele, pesticide, modificarea pH-ului, cresterea nivelului de radioactivitate;

- degradare biologica: germeni patogeni.

Asadar, se poate spune ca solul este afectat de numeroase tipuri de poluare, cum ar fi poluarea: fizica, chimica, biologica si radioactiva.

Indicatorii principali ai poluarii solului sunt:

- continutul de elemente, substante, microorganisme;

- deprecierea calitativa si cantitativa a recoltelor;

- cresterea cheltuielilor pentru mentinerea recoltelor la parametrii anteriori poluarii;

- cheltuieli pentru lucrari de drenaj, antierozionale etc.;

- restrictii la exportul unor produse (legume, fructe sau cereale cu un continut prea mare de nitrati);

- restrictii în utilizarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc.

Solul fiind un sistem mult mai complex decât aerul si apa, poluarea îi afecteaza proprietatile, inclusiv nivelul de fertilitate. În plus, poluantii prezenti în sol pot trece în plante, apa sau aer, iar depoluarea este un proces dificil, uneori chiar de nerealizat.

În România, solurile poluate sunt clasificate în clase, tipuri si grupe (tabelul 5.1).

Tabelul 5.1. Clasificarea solurilor poluate.

Clasificare poluare sol Simbol Observatii

Clase de poluare PF

-poluare fizica

-poluare chimica

-poluare biologica

-poluare radioactiva

Tipuri de poluare Pa

-poluare prin excavare la zi

-poluare prin acoperire cu halde, steril, deseuri

-poluare cu deseuri si reziduuri anorganice

-poluare cu substante purtate de vânt

-poluare cu materiale radioactive

-poluare cu deseuri organice din industriile alimentara si usoara

-poluare cu deseuri agricole si forestiere

-poluare cu dejectii animale

-poluare cu dejectii umane

-poluare prin eroziune si alunecare

-poluare prin saraturare

-poluare prin acidifiere

-poluare prin exces de apa

-poluare prin exces/carenta de elemente nutritive

-poluare prin compactare, cruste

-poluare prin acoperire cu sedimente

-poluare cu pesticide

-poluare cu agenti patogeni contaminanti

Grade de poluare 0

-practic nepoluat (reducerea productiei sub 5 %)

-slab poluat (reducerea cu 6-10 %)

-mediu poluat (reducerea cu 11-25 %)

-puternic poluat (reducerea cu 26-50 %)

-foarte puternic poluat (reducerea cu 51-75 %)

-excesiv poluat (reducerea peste 75 %)

Solurile poluate pot fi prezentate prin mai multe simboluri, ca de exemplu: PCq4 sol poluat chimic cu pesticide, foarte puternic; PFC poluare fizico-chimica; PFCB poluare fizico-chimico-biologica; Pa1, Pa2, Pa3, Pa4, Pa5 prin excavare la zi de gradul 1, 2, 3, 4, 5.