Presiuni hidromorfologice la nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița

Zona de studiu reprezintă bazinul râului Buzău. Izvorăște din Carpații de Curbură din Munții Ciucaș și se varsă în Siret. Bazinul hidrografic Buzău are o suprafață de recepție de 5264 km2 și o lungime de 302 km, reprezentând 2.2 % din teritoriul țării. Altitudinea variază între 1250 m în zona de munte și 8 m în zona de confluență. Panta medie a bazinului este de 4 ‰. Bazinul are 102 afluenți. În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți ai râului sunt: Râul Bâsca Chiojdului, Pănătău, Slănic, Câlnău, Călmățui, Slănic. În sectorul de câmpie, râul Buzău primește un număr redus de afluenți.

Tipurile de presiuni hidromorfologice identificate la nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița sunt datorate următoarelor categorii de lucrări:

- Lucrări de barare transversală situate pe corpul de apă - de tip baraje, praguri de fund, lacuri de acumulare - cu efecte asupra regimului hidrologic, stabilității albiei, transportului sedimentelor și a migrării biotei, care întrerup conectivitatea longitudinală a corpului de apă;

De la Sita Buzăului în aval valea se îngustează, pantele cresc (10 m/km), fiind prezente și pragurile. Sectorul se numește culuarul Buzăului. Principalii afluenți din această zonă sunt Zăbrătăul (S= 52 km²; L=12km), Crasna, Harțagul (S=32km²; L=6 km), și Cașoca Mare (S=57 km²; L=15 km).

- Lucrări în lungul râului - de tip diguri, amenajări agricole și piscicole, lucrări de regularizare și consolidare maluri, tăieri de meandre - cu efecte asupra vegetației din lunca inundabilă și a zonelor de reproducere și asupra profilului longitudinal al râului, structurii substratului și biotei, care conduc la pierderea conectivității laterale;

- Prelevări și restituții/derivații - prize de apă, restituții folosințe (evacuări), derivații cu efecte asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei;

- Șenale navigabile - cu efecte asupra stabilității albiei și biotei. În ciuda acestui lucru, putem identifica pe râul rolul său recreeativ și chiar turistic. Râul Buzău nu este navigabil cu ambarcațiuni de mari dimensiuni. Singurele mijloace de navigare, pot fi bărcile de agrement, de mici dimensiuni. Din anul 2018, în aval de acest baraj, pe cursul râului s-a amenajat un traseu cu o lungime de 12 km, unde se poate practica raftingul. Pentru o scurtă vreme a existat un vaporaș ce efectua plimbări pe suprafața lacului Siriu.

Pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă și asupra mediului în general, legislația românească în domeniu prevede o serie de reglementări, considerate măsuri de bază, după cum urmează:

- aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al lucrărilor Hidrotehnice nr.1215/2008 al OM nr.1163/2007;

- asigurarea debitului salubru și de servitute aval de lucrările hidrotehnice pentru menținerea condițiilor de viață ale ecosistemelor acvatice;

- asigurarea întreținerii și igienizării albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia;

- realizarea instalațiilor de măsurare a debitelor aval de captări și a debitelor uzinate;

- construirea de scări de pești și pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru tipurile de lucrări hidrotehnice noi (baraje, stăvilare, praguri);

- controlul și inspecția la utilizatorii de apă;

- alte măsuri de întreținere și operare prevăzute în regulamentele de exploatare.

În cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), în perioada de programare 2014-2020 se poate asigura finanțarea din fonduri europene a proiectelor pentru implementarea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice asupra ecosistemelor acvatice.

La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița nu au fost identificate alte măsuri suplimentare aferente atenuării efectelor presiunilor hidromorfologice semnificative.