Protecția Integrată a Culturii de Ceapă

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 24 în total

Cuvinte : 6063

Mărime: 1.67MB (arhivat)

Publicat de: Eniko U.

Puncte necesare: 8

Facultatea de Agricultura

Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara, Cluj-Napoca

Materie: Ingineria Mediului

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1 Importanța culturii de ceapă 4
2 Zonarea culturii 4
3 Înființarea culturii de ceapă 5
3.1 Cultura cepei prin arpagic 5
3.2 Cultura cepei prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama) 6
3.3 Cultura cepei prin răsad (ceapa de apă) 6
4 Lucrările de îngrijire 6
4.1 Recomandări de culturi premergătoare 7
4.2 Cerințele specifice culturii de ceapă 7
4.2.1 Temperatura 7
4.2.2 Umiditatea 7
4.2.3 Lumina 8
4.2.4 Solul 8
4.3 Protecția culturii de ceapă 8
4.3.1 Principalele boli din cultură 9
4.3.1.1 Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă 9
4.3.1.2 Alternarioza 10
4.3.2 Principalii daunatori ai culturii 11
4.3.3 Principalele buruieni din cultura de ceapă 13
5 Fertilizarea culturii 16
5.1 Macro-și mezoelemente 16
5.1.1 Azot 16
5.1.2 Calciu 16
5.1.3 Fosfor 17
5.1.4 Potasiu 17
5.2 Micronutrienți 17
5.2.1 Bor 17
5.2.2 Cupru 17
5.2.3 Fier 17
5.2.4 Zinc 17
6 Aplicarea tratamentelor fitosanitare 18
6.1 Aplicarea fungicidelor 18
6.1.1 Infinito 687,5 SC 18
6.1.2 Folpan 80 WDG 19
6.2 Aplicarea insecticidelor 20
6.2.1 Basamid granule 20
7 Aplicarea erbicidelor 21
7.1 Erbicide omologate pentru cultura cepei 21
7.1.1 Erbicidul GOAL 2E 21
7.1.2 Erbicidiul Goal 2XL de la Dow Agroscience 22
7.1.3 Dual Gold 960 EC, de la Syngenta 22
8 Recoltarea, condiționarea și depozitarea cepei 23
9 Bibliografie 24

Extras din referat

1 Importanța culturii de ceapă

În România, tehnologia cultivării cepei din arpagic este una dintre primele culturi agricole din an care aduc venituri fermierilor.

Ceapa este una dintre plantele de o importanță majoră la nivel mondial. Este consumată pe toate meridianele, iar bulbii se folosesc pentru consum în diferite feluri, de la consumul proaspăt până la salate, mâncăruri sau conserve. Ceapa se cultivă pentru bulbi, frunze și tulpina falsă. Bulbii și ceapa verde se folosesc pentru prepararea hranei și conțin cantități bogate de substanțe nutritive (proteine, lipide, calciu, fier, potasiu, vitamine B1 și B2). În același timp, ceapa conține și substanțe volatile cu conținut de sulf, denumite fitoncide, care au acțiune antibacteriană și antifungică.

2 Zonarea culturii

Ceapa comună (Allium cepa) este o specie erbacee bienală originară din Asia Centrală, fiind cultivată încă din Antichitate (cca. 5000-6000 de ani înaintea erei noastre). În țara noastră este o plantă leguminoasă de bază, având chiar zone cu tradiție în cultivarea cepei - Turda, Pericei, Vinga, Făgăraș, Târgu-Frumos, Râmnicu-Sărat, Filiași, Suseni.

3 Înființarea culturii de ceapă

În condițiile climatice din România, soiurile de ceapă de apă sunt bienale, iar soiurile de ceapă de arpagic sunt trienale. În primul an de cultură, ceapa formează la suprafața solului frunzele și o tulpină falsă, iar în sol se formează bulbul. În România, pentru obținerea bulbilor, ceapa se cultivă în câmp. În funcție de modul de înființare, există trei sisteme de cultură:

- Cultura prin arpagic - are nevoie de o perioadă de vegetație de 110-130 de zile;

- Cultura prin semănat direct în câmp (ceaclama) - perioada de vegetație este de 130-150 de zile;

- Cultura prin răsad (ceapa de apă) - are o perioadă de vegetație de 150 de zile.

3.1 Cultura cepei prin arpagic

Acest sistem de cultură se practică intensiv în România, 60-70% din suprafețele cultivate sunt în acest fel. Prin această modalitate se obțin producții ridicate și de bună calitate, iar bulbii au o capacitate mare de păstrare peste iarnă.

Semănatul se face în perioada 10-20 martie, cu 7 rânduri pe strat, distanțate la 15 centimetri, folosind 80-100 de kilograme de sămânță pentru 1 hectar, la o adâncime de 1,5-2 centimetri. Procedeul se face cu mașina de semănat semințe mici.

Pregătirea terenului pentru obținerea bulbilor de consum se realizează în două etape: toamna și primăvara. Toamna se face discuitul pentru desființarea culturii anterioare și afânarea solului, nivelarea de întreținere, fertilizarea și erbicidarea.

Plantarea arpagicului este recomandat să se facă din toamnă pentru a avea loc înrădăcinarea, iar plantarea de primăvară se face în perioada 10-20 martie.

3.2 Cultura cepei prin semănat direct în câmp (ceapa ceaclama)

Permite obținerea bulbilor pentru consum într-un singur an. Se realizează cu cheltuieli cu circa 32% mai mici decât în cazul cepei din arpagic, însă rezultatele optime se înregistrează în regiuni umede.

Înființarea culturii se face toamna târziu sau primăvara devreme.

Lucrările de îngrijire constau în măsuri de reținere a zăpezii, precum și evacuarea apei care băltește în zonele joase. O atenție deosebită la acest tip de cultură se acordă distrugerii buruienilor.

3.3 Cultura cepei prin răsad (ceapa de apă)

Această metodă se practică pe suprafețe reduse, pentru consumul ei în stare crudă. Este un sistem de cultură cu o extindere limitată, datorită tehnologiei laborioase, cu un consum ridicat al forței de muncă.

Semănatul se face în martie-aprilie.

Plantarea răsadurilor se face în intervalul 10-30 mai, iar procedeul se face manual, cu ajutorul unui plantator de lemn.

Lucrările de îngrijire sunt aceleași ca în cazul cepei de ceaclama.