Reducerea Suprafețelor Împădurite

Reducerea suprafețelor împădurite

SITUAŢIA ACTUALĂ A PĂDURILOR DIN ROMÂNIA

România avea în 1800 o suprafaţă de 8,5 mil. ha pădure, adică 36% din teritoriu,suprafaţă care s-a redus continuu, astfel că s-a ajuns ca în prezent suprafaţa fondului forestier să fie de 6,469 mil. ha, respectiv 27,2 % din teritoriul ţării.

Aceste reduceri s-au înregistrat, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni.

Graficul nr.1 Evoluţia suprafeţei fondului forestier

Condiţiile naturale de relief, de substrat litorlogic şi de climă specific României, coroborate cu defrişările menţionate şi cu modul de gospodărire a fondului funciar, au dus la accentuarea proceselor de torenţializare a reţelei hidrografice şi de eroziune a solului. În numeroase zone ale ţării aceste procese, înregistrate cu precădere în regiunile de munte şi de dealuri înalte, afectează grav sistemele de lucrări pentru gospodărirea apelor şi de interes hidroenergetic, căile de comunicaţii, diverse localităţi, instalaţii industriale, terenuri agricole şi silvice, drumuri forestiere, precum şi alte obiective economice şi sociale.

La nivel european, România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%.

Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice Finlanda, Suedia şi Norvegia.

Fondul forestier al României ocupă o suprafaţă de 6,48 mil. ha, din care suprafaţa efectiv acoperită cu pădure este de 6,32 mil. ha, restul de 0,17 mil ha reprezintă terenuri destinate nevoilor de cultură, de producţie, administraţiei silvice, drumuri forestiere, terenuri neproductive, ocupaţii şi litigii, scoateri temporare din fondul forestier.

Pe categorii de proprietate, suprafaţa fondului forestier naţional la data de 31 mai 2009 se prezintă astfel:

Graficul nr. 2 Structura fondului forestier pe categorii de proprietate (

Graficul nr. 3 Structura fondului forestier pe categorii de proprietate (%)

Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari sau către urmaşii acestora este încă în desfăşurare. Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, dat fiind că noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia.

Răspândirea pădurilor în teritoriul ţării este neuniformă. Acest lucru rezultă din harta vegetaţiei României ( prezentată în fig.1) , în care este prezentată repartiţia pădurilor pe mari zone geomorfologice. Procente mici de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, cele mai afectate fiind Câmpia de Vest (cu numai 3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (cu numai 3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (cu numai 4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (cu numai 5,3% grad de împădurire), Câmpia Transilvaniei (cu numai 6,8 grad de împădurire) .

Ponderea pădurilor pe principalele forme de relief se prezintă astfel: 10,9%

câmpie, 37,2% deal şi 51,9 % la munte.