Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bran Florina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Scurta prezentare a regiunii

Localizata în partea de sud–vest a României la granita cu Serbia si Bulgaria, Oltenia este o regiune izolata din punct de vedere geografic. Este caracterizata de o populatie rurala larg raspândita (in jur de 55%), numarul total de locuitori fiind 2.400.000 locuitori reprezentând 10,7% din populatia totala a României, cu o densitate a populatiei de 80 locuitori pe km2.

Regiunea este compusa din cinci judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Vâlcea si ocupa o suprafata de 29.212 kmp. adica 12,25% din suprafata totala a României. Carpatii Meridionali si Dunarea formeaza în nordul si în sudul regiunii granitele naturale ale Olteniei.

Dunarea, important coridor european de transport, reprezinta granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Teritoriul dintre fluviul Dunarea, raul Olt si Carpatii Meridionali, adica provincia istorica Oltenia, este dispusa pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic al Muntilor Valcan si Parang si versantul sud-estic al Muntilor Godeanu si Mehedinti, in centru, Subcarpatii Olteniei, podisul Getic si Depresiunea intercolinara Targu Jiu, iar la sud Campia Olteniei.

Teritoriul Olteniei este caracterizat de relief muntos si deluros în zona de nord Carpatii si zona subcarpatica, unde predomina padurile si pasunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale.

Oltenia este strabatuta de numeroase cursuri de apa, oferind regiunii un înalt potential hidroenergetic. Alaturi de Dunare, doi afluenti importanti ai fluviului traverseaza regiunea: râul Jiu si râul Olt, ce iriga zona de câmpie cuprinsa între Dunare si zona deluroasa Principalele lacuri naturale sunt situate la Bistret (judetul Dolj),fiind al doilea ca dimensiune din tara, Zaton (judetul Mehedinti) si Calcescu (lac glaciar din judetul Vâlcea). În Oltenia exista alte 6 lacuri artificiale din care doua lacuri din judetul Mehedinti se situeaza ca dimensiune pe primul si al doilea loc ca marime la scara nationala: Ostrova Mare si Portile de Fier. În judetul Vâlcea, pe râul Lotru se afla lacul de acumulare Vidra (la o altitudine de 1289), a carui apa este utilizata pentru hidrocentrala Lotru - Ciunget, cea mai mare de pe râurile interioare. Apele acestor lacuri artificiale sunt exploatate pentru productia de energie. Zona de câmpie a Olteniei este una din cele mai fertile din Europa Centrala si de Est.

Oltenia cuprinde, de asemenea, 201.302 hectare de zone protejate (14% din suprafata totala de zona protejata a României), ce cuprind parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii stiintifice, naturale si monumente ale naturii.

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%).

Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei,

populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%). Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă.

Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din nord, Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%) înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale.

Economia regională

Regiunea Sud-Vest realiza, în anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din

media naţională) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% şi agricultura cu 11.62%.

Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea adecvată a mecanismelor pieţei.

Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie încă o componentă importantă în economia regiunii. În judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv, Gorjul find si cea mai afectata zona din punct de vedere economic si social, datorita dependenţei faţă de minerit care rămâne semnificativă. Activităţile de extracţia a cărbunelui se află în recesiune, procesul de restructurare minieră începând doar din 1997.

Judeţul Olt a fost de asemenea unul dintre judeţele unde procesul restructurării industriale a avut drept consecinţă pierderi de locuri de muncă. Dar, spre deosebire de judeţul Gorj, Oltul este un judeţ puternic agricol, o mare parte a angajaţilor din industrie reorientându-se către activităţi agricole.

Evoluţia negativă din centrele monoindustriale (Balş, Tg. Cărbuneşti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensată prin activitatea productivă din unele ramuri recent privatizate. Trebuie menţionată mobilitatea redusă a forţei de muncă datorită în special inexistenţei spaţiilor de locuit ieftine.

Industria lemnului din zona montană şi subcarpatică a înregistrat, în ultimii ani un recul puternic, din cauza reducerii capacităţii de export. Aceasta rămâne, în mare parte, tributară unei producţii cu valoare adăugată redusă, destinată unor pieţe puţin exigente (ţările nord-africane).

Reţeaua IMM este slab structurată şi are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente şi a susţinerii cu capital şi a managementului

corespunzător.

Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formată din două parcuri industriale

operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield, la Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest.doc