Relatiile Intraspecifice, Interspecifice si de Conditionare Complexa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Relatiile Intraspecifice, Interspecifice si de Conditionare Complexa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

I. RELAŢIILE INTRASPECIFICE 3
II. RELAŢIILE INTERSPECIFICE 3
III.RELAŢII TROFICE 6
IV. MIJLOACE DE APĂRARE CA REZULTAT AL RELAŢIILOR DINTRE SPECII 6

Extras din document

I.RELAŢIILE INTRASPECIFICE (HOMOTIPICE)

Relaţiile intraspecifice se stabilesc între indivizii aceleiaşi specii. În stabilirea acestor relaţii sunt determinante resursele de ordin trofic (apă, alimente, elemente minerale); de ordin reproductivi (parteneri sexuali); de ordin spaţial (spaţiul vital necesar) şi alte condiţii deosebit de necesare (lumină, căldură, dioxid de carbon, azot atmosferic, etc.).

Principalele relaţii intraspecifice sunt “efectul de grup” şi “efectul de masă”.

Efectul de grup este favorabil evoluţiei speciei, reprezentând modificările care intervin atunci când doi sau mai mulţi indivizi ai aceleiaşi specii se asociază, pentru viaţă comună.

Efectul de masă în cazul relaţiilor intraspecifice are cerinţe predominant negative şi se produce cel mai adesea, când mediul este suprapopulat.

II RELAŢIILE INTERSPECIFICE

Interferenţa nişelor fundamentale în spaţiul ecologic generează relaţii interspecifice, antagoniste pe acelaşi nivel trofic. Apare competiţia sau concurenţa interspecifică pentru sursa de hrană, spaţiu, etc. Relaţiile interspecifice (heterotipice) reprezintă “una din cele mai importante caracteristici ale biocenozei”.

Relaţiile interspecifice din cuprinsul unei biocenoze sunt multiple şi foarte complexe. Constituindu-se în reţea de cauze, aceste relaţii determină un mosaic de microsisteme binare în interacţiune, numite coacţii. Fiind de amplă diversitate, clasificarea acestor relaţii este îngreunată. Pe criteriul efectului direct (imediat) şi al rolului lor în viaţa populaţiilor s-a stabilit manifestarea tipurilor de relaţii care se expun :

A. Relaţii interspecifice stabilite pe criteriul efectului direct.

Între indivizii a două specii diferite se stabilesc o serie de coacţii interspecifice sau coaliţii, care pot fi exprimate matematic prin relaţii bilateral neuter (0,0), unilateral positive sau negative (0+, 0-), relaţii bilateral positive (+,+), relaţii bilateral negative (-,-), relaţii unilateral positive şi unilateral negative (+,-).

Relaţii unilateral neutre şi unilateral positive sau negative (0+,0). Aceste relaţii au loc când partenerul din specia A nu este influenţat de partenerul din specia B, însă cel din specia B are avantaje obligatorii sau neobligatorii din partea speciei A (NEACŞU şi OLTEANU, 2000). Când partenerul din specia B are avantaje obligatorii din partea speciei A, relaţia poartă numele de comensalism iar în cazul când specia A nu este obligată să ofere avantaje speciei B, relaţia se numeşte amensalism.

Comensalismul (+,0) este relaţia în care organismul comensal nu produce daune gazdei, dar profită pe seama ei de adăpost, hrană sau material de construcţie. Pentru organismul comensal relaţia este obligatorie, dar în cazul în care organismele comensale se înmulţesc excesiv, gazda poate fi afectată.

Amensalismul (-,0). Relaţia nu este obligatorie pentru nici unul din componenţi, însă, dacă se produce, un component (amensalul ) este inhibat în creştere sau dezvoltare de unele produse elaborate de partener.

Relaţii bilateral pozitive (+,+). Un număr mare de specii trăiesc de obicei mai mult sau mai puţin împreună cu altele şi activitatea unora ajută pe a celorlalte şi invers. Dacă aceste asocieri sunt neobligatorii sau obligatorii, se deosebesc două feluri de relaţii : protocooperarea şi mutualismul.

Protocooperarea este o relaţie în care ambele specii profită de pe urma convieţuirii, dar nu este obligatorie pentru niciuna din ele.

Mutualismul este asocierea între specii permanentă şi cel puţin unilateral obligatorie, întrucât o specie este legată tot de alta prin relaţii reciproc avantajoase.

Relaţii bilateral negative sau concurenţa (-,-). Competiţia sau concurenţa este acţiunea negativă a unui organism asupra altuia, ca rezultat al utilizării sau consumării aceleiaşi resurse de mediu. Factorii principali care dau naştere la concurenţă sunt spaţiul şi hrana.

Speciile de plante cu creşterea rapidă le elimină pe cele din jur care cresc mai încet.

Relaţiile unilateral pozitive şi unilateral negative (+,-). Această categorie se referă la predatorism (prădătorism ) şi parazitism. Este prădător organismul care atacă şi consumă pe moment prada, iar parazit cel care s-a adaptat şi trăieşte împreună cu gazda pe care o consumă treptat. Aceste forme de relaţii se aseamănă în multe privinţe, astfel încât limita dintre ele nu se precizează cu uşurinţă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Relatiile Intraspecifice, Interspecifice si de Conditionare Complexa.doc

Alte informatii

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad FIATMP specializare IPA