Rezervatia Naturala Creasta Cocosului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Rezervatia Naturala Creasta Cocosului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Miu Florentina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Ecologie, Geografie

Extras din document

Are o auprafata de 50 ha si este ocrotita conform legii nr.5/2000 sub codul 2577.

Rezervatia este amplasata in Muntii Gutai, in judetul Maramures, la o distanta de aproximativ 35 km de orasul Baia Mare. In cadrul rezervatiei se evidentiaza "Creasta Cocosului", care da numele rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie si Cavnic, centrul turistic Mogosa si Complexul Suior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde taurile de munte Chendroaisei si Morarenilor."

FLORA

Aria protejata Creasta Cocosului se remarca printr-o flora si o vegetatie tipice etajului subalpin. Daca de jur imprejur, pana sub creasta vegetatia este constituita din paduri de fag apartinand asociatiei Luzulo-Fagetum silvaticae si pajisti din categoria nardetelor, edificate de Nardus stricta si apartinand asociatiei Potentillo (ternatae)-Nardion Simon 57, pintenul cristalin care este Creasta Cocosului are particularitati evidente.

Subetajul montan superior lipseste, absente fiind molidisele trecandu-se de la vegetatia tipica a subetajului montan inferior reprezentata prin fagete la etajul subalpin. Cu toate ca suprafata delimitata de masivul Creasta Cocosului este relativ restransa se remarca o vegetatie diversa, mozaicata, asociatiile fiind reprezentate prin fitocenoze de dimensiuni restranse.

Vegetatia este constituita, in special din asociatii pitice edificate de arbusti si de plante ierboase. Pe versantul rasaritean care se intinde de la piciorul crestei spre baza masivului, spre Cavnic, panta era acoperita de o frumoasa fitocenoza a asociatiei Pinum mugi carpaticum (Soó 30) Szafer, Pawl., Kulcz. 31. Cu toate ca se cunoaste importanta ecologica deosebita a acestor jnepenise fitocenoza de referinta a fost incendiata cu ani in urma fara a avea posibilitatea de ase reface.

Astazi exista doar trunchiurile si ramurile de Pinus mugo. Insular la baza crestei s-au instalat fitocenoze ale asociatiei Campanulo-Juniperetum nanae Simon 66, edificata de ienupar. Optimul acestor fitocenoze este oferit de substratul acidofil de pe coastele abrupte cu pietrisuri si bolovanisuri, unde indeplinesc un rol protector important prevenind declansarea proceselor erozionale.

Cea mai mare parte din suprafata teritoriului de referinta este ocupata de asociatia edificata de afin si merisor. Fitocenozele apartin asociatiei Vaccinietum myrtili (Fekete-Blatny 14) Sz., Pawl. et Kulcz 27, Soó 28, Buia et al. 62. Se prezinta sub forma unor palcuri compacte de afin si merisor.

Din punct de vedere floristic cu toate ca suprafata este restransa Creasta Cocosului prezinta o diversitate de specii, multe dintre ele inedite pentru altitudinea la care se gasesc si deosebit de decorative.

Dintre gimnosperme este prezent ienuparul Juniperus communis, specie arbustiva, sempervirescenta prezentand frunze acicular-subulate dispuse cate trei intr-un verticil si cu seminte inconjurate de un invelis carnos ca niste bobite albastrui brumate. Pe langa rolul ecologic, semintele sale sunt utilizate la aromatizarea ginului, iar uscate sunt boabele de enibahar.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rezervatia Naturala Creasta Cocosului.doc