Riscuri si Amenintari Ecologice la Nivel Global

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Riscuri si Amenintari Ecologice la Nivel Global.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. Definirea conceptului de ameninţare 3
2. Natura şi dimensiunile riscului ecologic 4
3. Securitatea ecologică-o problemă de interes global 5
- Diminuarea fondului forestier 6
- Poluarea 7
- Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră 8
- Colapsul resurselor naturale 9
- Diminuarea resurselor de apă 11
- Degradarea solului 12
6. Bibliografie 14

Extras din document

Definirea conceptului de ameninţare

Conform Dicţionarului Explicativ al limbii Române, ameninţările se pot materializa în atitudini, gesturi, acte, fapte care conduc la stări de dezechilibru şi instabilitate şi generează stări de pericol. În dezbaterile iniţiate în cercurile experţilor şi în conţinutul unor studii de securitate, întâlnim tot mai des, în ultima perioadă, expresia consacrată de ameninţări şi riscuri globale. Această sintagmă se referă la categorii diverse, precum:

- riscuri şi ameninţări generate de spectrul şi efectele încălzirii globale, de macroexpansiunea economică nesistematizată şi necontrolată, ori de o viitoare lipsă globală a resurselor energetice;

- vulnerabilităţi şi ameninţări generate de fenomenul migraţiei ilegale (care, în contextul reducerii distanţelor şi comprimării unor spaţii, datorită globalizării, tind să confere unor fluxuri regionale o tendinţă cvasiglobală);

- vulnerabilităţi şi ameninţări generate de activităţi ale unor reţele transnaţionale de crimă organizată (care tind, de asemenea, să depăşească proporţiile unor continente sau spaţii geografice restrânse);

- riscuri şi ameninţări generate de tendinţa de extindere la scară globală a unor reţele teroriste;

- riscuri şi ameninţări generate de proliferarea armelor de distrugere în masă, îndeosebi cele bazate pe utilizarea tehnologiilor nucleare etc.

Securitatea mediului acoperă o paletă destul de extinsă, de la consecinţe ecologice ale conflictelor armate până la consecinţe ale catastrofelor de mediu asupra securităţii umane sau statelor. În acest ansamblu de cauze, fenomene, efecte şi evoluţii globale sau care tind să se globalizeze, se naşte, firesc, întrebarea: Care sunt priorităţile- Desigur că, într-un sistem internaţional marcat decisiv de interdependenţe, fenomenele, riscurile şi ameninţările globale trebuie cunoscute şi analizate. Dar atât teoreticienii, cât şi profesioniştii din domenii practic-aplicative ştiu că orice analiză temeinică nu poate fi efectuată fără procesul de sinteză, prin desfacerea elementelor ansamblului în părţile sale constituente şi investigarea fiecăreia, cu minuţiozitate. Aşadar, la acelaşi nivel înalt de prioritate se află demersurile vizând locul şi rolul pe care unele vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări îl au, într-un mediu extins de securitate, precum şi modalităţile prin care acestea pot fi diminuate sau chiar eliminate. Este cert faptul că fiecare domeniu de ameninţări în parte trebuie tratat cu seriozitate, fiecare având nevoie de acelaşi nivel de implicare de cercetare şi interes.

Natura şi dimensiunile riscului ecologic

Toate activităţile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului, următoarele constituie cele mai relevante tipuri şi surse:

-Emisii continue în aer, apă şi sol provenite de la industrii şi activităţile asociate.

-Evacuări accidentale ale substanţelor periculoase provenite din instalaţiile industriale şi care au un efect negativ asupra sănătăţii şi mediului ( focuri, explozii, manipulări de substanţe periculoase, depozitare de substanţe periculoase).

-Sistemele de transport constituie surse continue de emisii.

-Surse naturale de accidente: cutremure, furtuni, inundaţii, erupţii vulcanice, seceta şi care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om.

-Activităţi agricole care afectează sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte, insecticide şi ierbicide, care contaminează solul, apele subterane şi de suprafaţă. Activităţile agricole pot consuma mari cantităţi de apă, ducând la aridizarea şi eroziunea solului.

-Urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare.

Aceşti factori de mediu contribuie la insecuritate şi reprezintă o ameninţare la adresa existenţei umane, iar impactul acestora la nivel uman a crescut considerabil. Ritmul altor forme de degradare a mediului înconjurător, provocate de activitatea umană, şi de epuizarea resurselor - despădurirea, deşertificarea, degradarea pământului, eroziunea, salinizarea, depunerea de aluviuni, schimbarea climei - a crescut rapid ca urmare a unei combinaţii între creşterea cererii, perfecţionarea mijloacelor tehnologice de exploatare şi ritmul lent al conservării şi controlului. Putem aprecia, prin urmare, că factorii de risc sunt preponderent imateriali, şi obiectivi, cu privire la conjuncturile ce pot favoriza generarea unui pericol. Totuşi, în anumite cazuri, de exemplu, riscul de producere a unei avarii, a unei catastrofe, pandemii etc., poate să intervină şi factorul subiectiv, cel uman, care agravează conjuncturile (stările) induse sau produse de factorii obiectivi (de mediu) În ceea ce priveşte riscul, în sens larg, se poate afirma că se concretizează în discrepanţa dintre „aşteptarea pozitivă” şi „evenimentul negativ”, ce se poate produce, şi prin probabilitatea sa de a se produce. Riscul este cauzat de nedeterminare şi de imposibilitatea de a cunoaşte cu certitudine evenimentele viitoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Riscuri si Amenintari Ecologice la Nivel Global.doc