Schimbarile Climatice și Inundațiile în Europa

Introducere

Hazardele naturale şi tehnologice genereazã, în fiecare an, numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale uriaşe, care afecteazã direct procesul de dezvoltare economicã şi socialã. Uraganele violente, cutremurele puternice, inundaţiile, alunecãrile de teren distrug numeroase localitãţi, devasteazã terenuri agricole, avariazã şosele şi cãi ferate. Amploarea şi frecvenţa hazardelor prezintã o evidentã tendinţã de creştere în legãturã cu creşterea rapidã a populaţiei globului, care se extinde tot mai mult în regiunile nefavorabile, expuse producerii unor fenomene extreme, şi cu dezechilibre din ce în ce mai accentuate ale mediului.

În ultimele decenii, omul a influenţat din ce în ce mai mult mediul Terrei, determinând apariţia unor modificãri care, prin amploarea lor, au devenit fenomene globale. În aceastã categorie se încadreazã procesul de încãlzire al Terrei datorat efectului de serã, ridicarea nivelului Oceanului Planetar şi reducerea stratului de ozon. În ultimele patru decenii costul global al dezastrelor naturale a crescut cu peste 800% în strânsã legãturã cu creşterea vulnerabilitãţii populaţiei care trãieşte în arealele cu risc mare. Modificãrile climei constituie unul dintre obiectivele prioritare din Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilã (A European Union strategy for sustainable development, 2002). Aceste modificãri includ nu numai tendinţele globale de încãlzire ci şi incertitudinile legate de magnitudinea şi frecvenţa unor hazarde şi de apariţia sau intensificarea unor hazarde noi pentru anumite teritorii cum sunt: precipitaţiile torenţiale, tornadele, secetele ş i deşertificarea.

Inundaţiile grave constituie cel mai obişnuit tip de dezastru natural în Europa. Schimbarile climatice, inclusiv creşterea în intensitate a ploilor abundente, provoacã revãrsãri ale râurilor şi inundaţii devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul, nordul şi nord-estul Europei.

Se aşteaptã o creştere, în special, a numãrului de inundaţii locale, dar devastatoare — inundaţii de scurtã duratã — lucru care va mãri, probabil, numãrul de victime.

Este necesar sã se ia mãsuri în vederea prevenirii inundaţiilor şi a reducerii efectelor acestora. Unele ţãri iau deja mãsuri în acest sens. Ţinând cont de faptul cã inundaţiile au adesea caracter transfrontalier şi de nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate care sã controleze riscul de producere a inundaţiilor.

Inundaţiile şi consecinţele acestora

Inundaţiile pot ucide oameni şi animale, pot îmbolnãvi populaţia şi pot face ca locuitorii sã ramânã fãrã adãpost. De asemenea, ele pot afecta mediul înconjurãtor, infrastructura şi proprietãţile. Cu toate acestea, ele pot avea şi efecte pozitive asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospãtãrii pânzei freatice şi fertilitãţii solului. De aceea, se poate face o distincţie între inundaţiile normale (anuale), care provoacã de obicei pagube puţine sau deloc şi care au uneori şi efecte pozitive şi inundaţiile neobişnuite care pot avea un puternic impact negativ. Impactul dezastruos al inundaţiilor neobişnuite asupra sãnãtãţii umane este complex şi are consecinţe multiple. În timpul inundaţiilor de scurtã duratã, riscul mortalitatii este crescut, deoarece posibilitatea de avertizare este redusã sau nu este posibilã. Rata mortalitãţii este relativ scãzutã în cazul revãrsãrii râurilor sau a mareelor produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevãzute. Printre consecinţele asupra sãnãtãţii se numãrã şi cele provocate de lipsa asistenţei medicale, numãrul crescut de boli, de exemplu cele gastrointestinale, dermatitele, precum şi afecţiuni de ordin psihic. În plus, sãnãtatea oamenilor poate fi afectatã de deteriorarea calitatii mediului înconjurãtor. Impactul revãrsãrii râurilor mari asupra mediului include blocarea staţiilor de tratare a apei (ceea ce poate duce la eliberarea unei cantitãţi apreciabile de substanţe poluante), afectarea vegetaţiei şi activarea substanţelor poluante aflate în sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea rezervoarelor, deversarea locaţiilor de depozitare a deşeurilor toxice sau eliberarea substanţelor chimice la nivelul solului pot polua râurile şi straturile acvifere. Inundaţiile de scurtã duratã pot provoca de asemenea distrugeri importante, putând afecta mediul înconjurãtor, de exemplu prin erodarea solului, în special atunci când au loc şi alte fenomene precum alunecãrile de teren, deşi, de obicei, au impact asupra unor zone relativ mici.

Inundaţii în Europa

Inundaţiile reprezintã cel mai des întâlnit tip de dezastru natural în Europa. Conform bazei de date internaţionale referitoare la dezastre EM-DAT, inundaţiile reprezintã 43 % din totalitatea dezastrelor din perioada 1998–2002. În aceastã perioadã, în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaţii grave provocând 700 de victime, deplasarea a aproximativ jumãtate de milion de oameni şi pierderi economice de cel puţin 25 de miliarde de euro. Inundaţiile au acoperit o suprafaţã estimatã de circa un milion de kilometri pãtraţi (zonele cu inundaţii repetate în aceastã perioadã fiind afectate de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaţia Europei a fost afectatã. Din ianuarie pânã în decembrie 2002, au avut loc 15 inundaţii importante în ţãri precum Austria, Republica Cehã, Germania, Ungaria şi Federaţia Rusã. Aceste inundaţii au fãcut aproximativ 250