Starea Mediului din Timis

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 185 în total
Cuvinte : 50715
Mărime: 380.13KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anghel Taroata

Extras din document

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

Judeţul Timiş se situează în partea de vest a României, la nord, se margineşte cu judeţul Arad, la est, cu judeţul Hunedoara, la sud, cu judeţul Caraş-Severin.

Coordonatele geografice sunt : la vest, longitudine estică –200 21` (Beba Veche), la răsărit, longitudine estică-22015` (Poieni), la sud, latitudine nordică 45015` (Laţunaş), iar la miazănoapte, latitudine nordică - 46010` (Cenad).

Clima

Judeţul Timiş, e dominat de un climat continental moderat, cu influenţe mediteraneene şi oceanice.

Vânturile care bat în judeţ, sunt Vântul de Vest (bate de la nord vest-vara) şi iarna (de la sud-vest) Austrul.

Datele privind mediile lunare şi anuale ale temepraturii aerului, sunt redate în tabelul 1.1. ; temperaturile medii anotimpuale la principalele statii meteorologice din judeţul Timiş, sunt redate în tabelul 1.2. ; data medie şi extremă a primului şi a ultimului îngheţ, sunt redate în tabelul 1.3. ; frecvenţa iernilor cu diferite grade de asprime în funcţie de ∑T<00C, sunt redate în tabelul 1.4., iar tabelul 1.5., prezintă frecvenţa (%) medie anuală a vânturilor pe direcţii.

Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice : munţi, dealuri, depresiuni de contact şi câmpii, succesionate altitudinal, de la est la vest.

Munţii Poiana Rusca sunt cea mai veche şi înaltă formă de relief de pe teritoriul judeţului, fiind situaţi în extremitatea estică, cu înălţimi de aproximativ 1300 m (Vârful Padeş 1374 m, Vârful Rusca 1355 m).

La altitudini situate între 600-800 m, sunt prezente suprafeţe plane (platourile Luncani, Poieni), lipsite de pădure. La acelaşi nivel, se găsesc câteva măguri cristaline izolate : Druja (Vârful Druja 958 m), masivul Braianu (Vârful Braianu Mare 873 m), Masivul Pleşa Jdioarei (623m). In regiunea periferică a munţilor se alfă Vârful Măgura Surduc 496 m) străbătut transversal de Valea Gladna.

Intre zona montană cristalină şi cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea-Hăuzeşti.

Zona dealurilor piemontane, reprezintă o altă treaptă a reliefului judeţului, alcătuit din dealuri cu altitudini între 200-400 m :

- dealurile Frăgulii (Bulzii)-situate in N-V Poiana Ruscăi, depaşesc uneori 400 m altitudine (Vârful Frăgulii);

- dealurile Lăpugiului-situate între Valea Icuii şi Valea Hompsdiei;

- dealurile Făgetului-între Valea Begăi şi Valea Gladnei, cu înălţimi între 20-300 m ;

- dealurile Lugojului-situate la marginea vestică a munţilor Poiana Ruscăi, despărţiţi fiind de aceştia prin Valea Hăuzeşti ;

- dealurile Lipovei-situate între Văile Mureşului (la N), Begăi (la S), Beregsăului (la V) ;

- dealurile Silagiului-limitate de Văile Timişului şi Pogănişului, cu înălţimi situate iître 200-300 m ;

- dealurile Sacoşului-continuă spre dealurile Silagiului (spre S-E), în dreapta Văii Pogănişului. Se remarcă unele măguri ce domină regiunea, Măgura Poieni 434 m, Bleaua 356 m.

Zona câmpiei reprezintă cea mai joasă treaptă a reliefului judeţului. Ocupă partea centrală şi vestică a judeţului Timiş, pătrunzând în zona dealurilor piemontane (unde formează golfurile de câmpie ale Făgetului şi Lugojului. Treapta mai inaltă (120-170 m) constituită la bază din nisipuri şi argile, peste care se suprapun pietrişuri şi luturi. Urmează o nouă treaptă constituită din câmpii joase (80-115 m) cu lunci largi şi albii puternic meandrate.

Se disting :

- Câmpia Vinga ;

- Câmpia Gătaia ;

- Câmpia Arancăi (Mureş-Aranca) ce cuprinde lunca Mureşului şi Lunca Arancăi, separate de un interfluviu neinundabil, nu prea inalt.

- Câmpia Timişului cu altitudini 80-90 m.

Hidrografia : râurile care străbat teritoriul judeţului, fac parte din grupa râurilor de sud-vest (cu exceptia Mureşului şi Begheiului).

Râul Mureş : străbate partea nordică a judeţului, pe o lungime de 42 km.

La sud de Mureş, curge Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul judeţului Timiş).

Bega-Veche, are o lungime de 88 km, izvorăste din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsăului. Printre afluenţi enumerăm : Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare.

Bega, işi are izvoarele în Munţii Poiana Ruscăi (1150 m altitudine) ; dintre afluenţii pe care-i primeşte pe cei 159 km, pe care ii parcurge, pe teritoriul României, enumerăm: Gladna, Cladova, Miniş, Cherteamoş, Vădana, Saşa, Niergis, Behela. Există două canale de legătura cu râul Timiş : între Coştei şi Chizătău (de alimentare) şi între Topolovăţu Mare şi Hitiaş (de desecare), precum şi canalul navigabil Bega, între Timişoara şi confluenţa cu Tisa.

Timişul : drenează judeţul Timiş pe o lungime de 141,6 km şi are ca afluenţi : Pogăniş, Lunca Birda, Nădrag, Spaia.

Bârzava şi Moraviţa sunt cele mai sudice râuri.

Câmpia Timişului are cateva tipuri de lacuri variate ca geneză :

- lacurile relicte (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile care au acoperit o mare parte din câmpie ;

- lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Niţchidorf, Cebza, Obad) formate în braţele părăsite şi parţial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş ;

- lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatică, din ploi.

Lacurile artificiale, sunt rezultatul unei acţiuni directe sau indirecte, în scopuri economice.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara. Lacurile antropice, pot fi :

- acumulările în urma construirii de baraje : Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăsştur, etc.

- eleşteele piscicole : Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş.

Vegetaţia, flora, fauna

Munţii Poiana Ruscăi, sunt acoperiţi de făgete şi păduri de amestec : Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi. In localităţile Gladna şi Luncani, se află plantaţia de castani (Castanea sativa).

Mamiferele intâlnite în aceste păduri montane sunt : jderul de pădure, cerbul, mistreţul, căprioara. Printre reprezentanţii avifaunei enumerăm :

- pentru pădurile de fag : ciocănitoarea neagră, sitarul, pitulicea verde, mugurarul, inaritia verde ;

- pentru răşinoase : cocoşul de munte, piţigoiul de brădet, forfecuţa, corbul, alunarul.

In apele curgatoare se intâlnesc specii de peşti aparţinând zonei ecologice a păstrăvului.

Fagul, creşte în amestec cu gorunul, sau carpenul, la altitudini mai mici de 600 m.

In nord-estul judeţului Timiş, predomină pădurile de gorun ; printre mamiferele ce trăiesc aici amintim : vulpea, lupul, iepurele, mistreţul, căprioara ; avifauna e reprezentată de : potârnichea, ciocârlia de pădure, sturzul cântător, sturzul de vâsc, etc. In apele curgătoare, din pădurile din zonele deluroase, trăiesc specii aparţinând zonei ecologice a lipanului şi mrenei.

Intre Buziaş şi Brestovăţ, sunt tipice pădurile cereto-gârniţelor-subxerofile (Quecus frainetto-gârniţa, Quercus cerris-cerul, gorunul). Cerul şi gârniţa. au fost înlocuite de pajişti xerofile stepizate (predomină firuţa, bărboasa, păiuşul, zâzania).

Pădurile caracteristice silvo-stepei bănăţene, cuprind Prunus fructicosa-vişinel, Quercus pubescens-stejarul pufos, Acer tartaricum-arţarul tătăresc, cer, gârniţa. Fauna cuprinde : chiţcanul de câmp, şoarecele pitic, popândău, hârciog, iepure, dihor, nevăstuică, vulpea. Avifauna pentru zona colinară de cer şi gârniţă, cuprinde: ciocănitoarea pestriţă, ciocănitoarea verde, piţigoiul mare, grangurul, ţicleanul ; iar pentru zona de silvo-stepă : ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, presura de grădină, pasărea ogorului. Speciile de păsări intâlnite, sunt fazanul şi potârnichea. In apele curgătoare din zona colinară şi de câmpie, trăiesc specii apaţinând zonei ecologice a scobarului.

In luncile râurilor, s-au păstrat stejăretele de luncă; se remarcă stufărişul şi trestiişul de la Satchinez. Avifauna cuprinde : pescărelul albastru, codobatura albă, lăstunul de mal, codobatura vânătă. In zăvoaie, sunt prezente : privighetoarea, mierla, acvila de câmp, şopârliţa neagră.

Preview document

Starea Mediului din Timis - Pagina 1
Starea Mediului din Timis - Pagina 2
Starea Mediului din Timis - Pagina 3
Starea Mediului din Timis - Pagina 4
Starea Mediului din Timis - Pagina 5
Starea Mediului din Timis - Pagina 6
Starea Mediului din Timis - Pagina 7
Starea Mediului din Timis - Pagina 8
Starea Mediului din Timis - Pagina 9
Starea Mediului din Timis - Pagina 10
Starea Mediului din Timis - Pagina 11
Starea Mediului din Timis - Pagina 12
Starea Mediului din Timis - Pagina 13
Starea Mediului din Timis - Pagina 14
Starea Mediului din Timis - Pagina 15
Starea Mediului din Timis - Pagina 16
Starea Mediului din Timis - Pagina 17
Starea Mediului din Timis - Pagina 18
Starea Mediului din Timis - Pagina 19
Starea Mediului din Timis - Pagina 20
Starea Mediului din Timis - Pagina 21
Starea Mediului din Timis - Pagina 22
Starea Mediului din Timis - Pagina 23
Starea Mediului din Timis - Pagina 24
Starea Mediului din Timis - Pagina 25
Starea Mediului din Timis - Pagina 26
Starea Mediului din Timis - Pagina 27
Starea Mediului din Timis - Pagina 28
Starea Mediului din Timis - Pagina 29
Starea Mediului din Timis - Pagina 30
Starea Mediului din Timis - Pagina 31
Starea Mediului din Timis - Pagina 32
Starea Mediului din Timis - Pagina 33
Starea Mediului din Timis - Pagina 34
Starea Mediului din Timis - Pagina 35
Starea Mediului din Timis - Pagina 36
Starea Mediului din Timis - Pagina 37
Starea Mediului din Timis - Pagina 38
Starea Mediului din Timis - Pagina 39
Starea Mediului din Timis - Pagina 40
Starea Mediului din Timis - Pagina 41
Starea Mediului din Timis - Pagina 42
Starea Mediului din Timis - Pagina 43
Starea Mediului din Timis - Pagina 44
Starea Mediului din Timis - Pagina 45
Starea Mediului din Timis - Pagina 46
Starea Mediului din Timis - Pagina 47
Starea Mediului din Timis - Pagina 48
Starea Mediului din Timis - Pagina 49
Starea Mediului din Timis - Pagina 50
Starea Mediului din Timis - Pagina 51
Starea Mediului din Timis - Pagina 52
Starea Mediului din Timis - Pagina 53
Starea Mediului din Timis - Pagina 54
Starea Mediului din Timis - Pagina 55
Starea Mediului din Timis - Pagina 56
Starea Mediului din Timis - Pagina 57
Starea Mediului din Timis - Pagina 58
Starea Mediului din Timis - Pagina 59
Starea Mediului din Timis - Pagina 60
Starea Mediului din Timis - Pagina 61
Starea Mediului din Timis - Pagina 62
Starea Mediului din Timis - Pagina 63
Starea Mediului din Timis - Pagina 64
Starea Mediului din Timis - Pagina 65
Starea Mediului din Timis - Pagina 66
Starea Mediului din Timis - Pagina 67
Starea Mediului din Timis - Pagina 68
Starea Mediului din Timis - Pagina 69
Starea Mediului din Timis - Pagina 70
Starea Mediului din Timis - Pagina 71
Starea Mediului din Timis - Pagina 72
Starea Mediului din Timis - Pagina 73
Starea Mediului din Timis - Pagina 74
Starea Mediului din Timis - Pagina 75
Starea Mediului din Timis - Pagina 76
Starea Mediului din Timis - Pagina 77
Starea Mediului din Timis - Pagina 78
Starea Mediului din Timis - Pagina 79
Starea Mediului din Timis - Pagina 80
Starea Mediului din Timis - Pagina 81
Starea Mediului din Timis - Pagina 82
Starea Mediului din Timis - Pagina 83
Starea Mediului din Timis - Pagina 84
Starea Mediului din Timis - Pagina 85
Starea Mediului din Timis - Pagina 86
Starea Mediului din Timis - Pagina 87
Starea Mediului din Timis - Pagina 88
Starea Mediului din Timis - Pagina 89
Starea Mediului din Timis - Pagina 90
Starea Mediului din Timis - Pagina 91
Starea Mediului din Timis - Pagina 92
Starea Mediului din Timis - Pagina 93
Starea Mediului din Timis - Pagina 94
Starea Mediului din Timis - Pagina 95
Starea Mediului din Timis - Pagina 96
Starea Mediului din Timis - Pagina 97
Starea Mediului din Timis - Pagina 98
Starea Mediului din Timis - Pagina 99
Starea Mediului din Timis - Pagina 100
Starea Mediului din Timis - Pagina 101
Starea Mediului din Timis - Pagina 102
Starea Mediului din Timis - Pagina 103
Starea Mediului din Timis - Pagina 104
Starea Mediului din Timis - Pagina 105
Starea Mediului din Timis - Pagina 106
Starea Mediului din Timis - Pagina 107
Starea Mediului din Timis - Pagina 108
Starea Mediului din Timis - Pagina 109
Starea Mediului din Timis - Pagina 110
Starea Mediului din Timis - Pagina 111
Starea Mediului din Timis - Pagina 112
Starea Mediului din Timis - Pagina 113
Starea Mediului din Timis - Pagina 114
Starea Mediului din Timis - Pagina 115
Starea Mediului din Timis - Pagina 116
Starea Mediului din Timis - Pagina 117
Starea Mediului din Timis - Pagina 118
Starea Mediului din Timis - Pagina 119
Starea Mediului din Timis - Pagina 120
Starea Mediului din Timis - Pagina 121
Starea Mediului din Timis - Pagina 122
Starea Mediului din Timis - Pagina 123
Starea Mediului din Timis - Pagina 124
Starea Mediului din Timis - Pagina 125
Starea Mediului din Timis - Pagina 126
Starea Mediului din Timis - Pagina 127
Starea Mediului din Timis - Pagina 128
Starea Mediului din Timis - Pagina 129
Starea Mediului din Timis - Pagina 130
Starea Mediului din Timis - Pagina 131
Starea Mediului din Timis - Pagina 132
Starea Mediului din Timis - Pagina 133
Starea Mediului din Timis - Pagina 134
Starea Mediului din Timis - Pagina 135
Starea Mediului din Timis - Pagina 136
Starea Mediului din Timis - Pagina 137
Starea Mediului din Timis - Pagina 138
Starea Mediului din Timis - Pagina 139
Starea Mediului din Timis - Pagina 140
Starea Mediului din Timis - Pagina 141
Starea Mediului din Timis - Pagina 142
Starea Mediului din Timis - Pagina 143
Starea Mediului din Timis - Pagina 144
Starea Mediului din Timis - Pagina 145
Starea Mediului din Timis - Pagina 146
Starea Mediului din Timis - Pagina 147
Starea Mediului din Timis - Pagina 148
Starea Mediului din Timis - Pagina 149
Starea Mediului din Timis - Pagina 150
Starea Mediului din Timis - Pagina 151
Starea Mediului din Timis - Pagina 152
Starea Mediului din Timis - Pagina 153
Starea Mediului din Timis - Pagina 154
Starea Mediului din Timis - Pagina 155
Starea Mediului din Timis - Pagina 156
Starea Mediului din Timis - Pagina 157
Starea Mediului din Timis - Pagina 158
Starea Mediului din Timis - Pagina 159
Starea Mediului din Timis - Pagina 160
Starea Mediului din Timis - Pagina 161
Starea Mediului din Timis - Pagina 162
Starea Mediului din Timis - Pagina 163
Starea Mediului din Timis - Pagina 164
Starea Mediului din Timis - Pagina 165
Starea Mediului din Timis - Pagina 166
Starea Mediului din Timis - Pagina 167
Starea Mediului din Timis - Pagina 168
Starea Mediului din Timis - Pagina 169
Starea Mediului din Timis - Pagina 170
Starea Mediului din Timis - Pagina 171
Starea Mediului din Timis - Pagina 172
Starea Mediului din Timis - Pagina 173
Starea Mediului din Timis - Pagina 174
Starea Mediului din Timis - Pagina 175
Starea Mediului din Timis - Pagina 176
Starea Mediului din Timis - Pagina 177
Starea Mediului din Timis - Pagina 178
Starea Mediului din Timis - Pagina 179
Starea Mediului din Timis - Pagina 180
Starea Mediului din Timis - Pagina 181
Starea Mediului din Timis - Pagina 182
Starea Mediului din Timis - Pagina 183
Starea Mediului din Timis - Pagina 184
Starea Mediului din Timis - Pagina 185

Conținut arhivă zip

  • Starea Mediului din Timis.doc

Alții au mai descărcat și

Managementul apelor din România

INTRODUCERE ”Apa este dimensiunea ecologică fundamentală a existenţei…” (Ion Pachia-Tatomirescu (1947)) Apa este elementul determinant şi...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Strategia Relatiilor Economice Externe ale Romaniei in Conditiile Aderarii la U.E.

INTRODUCERE Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere a...

Plan de Afaceri - SC Gilsil Com SRL

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1 PREZENTAREA AFACERII Denumire, sediu şi forma juridică Societatea S.C. GILSIL COM S.R.L este o pensiune cu statutul...

Utilizarea GIS în îmbunătățiri funciare

Motto : “Pentru a înţelege prezentul şi a planifica viitorul, trebuie să ne cunoaştem trecutul. Modul de folosire a apelor de către un popor...

Plan de Marketing Pensiunea Gil

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1 PREZENTAREA AFACERII Denumire, sediu si forma juridica Societatea S.C. GILSIL COM S.R.L este o pensiune cu statutul...

Studiu privind evoluția unor indicatori de calitate ai apei pe cursul râului Bega

Introducere „Apa este cel mai bun lucru” (Pindar, sec. V î. Ch.) Corpul nostru este alcătuit în proporţie de 80% apă. La naştere proporţia este...

Monografia Orașului Timișoara

Se povesteşte de ani şi decenii despre particularitatea spiritului timişorean, despre specificitatea prin care Timişoara îşi împodobeşte oamenii...

Plan de Marketing Turistic - Pensiunea General

Capitolul 1:Expunere Introductiva Pensiunea “General” Timisul de Jos Aspectul pensiunii este de o calitate remarcabila in categoria ei (trei...

Lucrare Practica Desfasurata la SC Industria de Incaltaminte Soara Buzias SRL

CAPITOLUL 1: SC “I. I. SOARA BUZIAS”SRL 1.1.PREZENTAREA FIRMEI In 1995 se infiinteaza SC “INDUSTRIA DE INCALTAMINTE SOARA BUZIAS” SRL,persoana...

Ai nevoie de altceva?