Stații de Biogaz Agrozootehnice

Staţiile de biogaz constituie o şansă suplimentară pentru sectorul agricol arătându-se ca o sursă suplimentară de venit considerabilă. Deasemenea foarte importante sunt efectele pozitive asupra mediului.

Terenuri necultivate fie din motive de nerentabilitate, fie din motive de respectare a cotelor UE, pot fi cultivate cu plante energetice, fiind reintroduse în circuitul agricol.

Se poate valorifica cultura a doua, chiar dacă plantele nu ajung la stadiul de maturitate.

Crescătorii de păsări pot valorifica dejecţiile, care conţin o cantitate mare de energie, (păsările nevalorificând eficient hrana), rezolvând totodată problema mediului.

Crescătorii de animale rezolvă problema mediului, evitând emanaţiile de amoniac şi metan în atmosferă

în general se reduce considerabil poluarea cu mirosuri neplăcute la fertilizare.

Abatoarele pot procesa rezidurile de abatorizare (în afară de oase şi pene), sângele şi nămolul din flotator şi staţia de epurare, fără a plăti pentru distrugerea lor prin incinerare.

Rezidurile organice din industria alimentară sunt purtătoare de energie, fiind binevenite în staţiile de biogaz

Borhoturile din producţia de alcohol sau bere conţin cantităţi ridicate de materie organică utilă.

Rezidurile din producţia biodiselului pot fi fermentate dând o cantitate mare de biogaz

Din staţiile de biogaz rezultă un îngrăşământ natural, foarte valoros care se poate administra pe terenurile agricole sub formă lichidă sau se poate prelucra în continuare pentru însăcuire. în funcţie de natura substraturilor fermentate acesta obţine predicatul „Bio".

Ecologie

La depozitarea dejecţiilor nefermentate este degajată o cantitate substanţială de metan. Prin procesarea acestora într-o staţie de biogaz, dejecţiile sunt descompuse, metanul degajat este ars, fiind transformat în energie. Prin acest proces efectul negativ asupra mediului este redus simţitor. Bioxidul de carbon emis la ardere nu provine din purtători de energie fosili, in care a fost înmagazinat cu mulţi ani in urmă, ci a fost extras de plante recent, aflându-se astfel într-un circuit ecologic. Din acest motiv producerea energiei cu ajutorul staţiilor de biogaz este considerată CO2 - neutră.

Prin fermentarea anaerobă sunt distruse mirosurile neplăcute din substraturi, reducându-se astfel poluarea olfactivă la fertilizarea terenurilor agricole cu fertilizanţi naturali.

După procesare nămolul de fermentare nu mai conţine amoniac, pH-ul aflându-se în domeniul uşor bazic, astfel fiind posibilă administrarea lui în faza de creştere a plantelor, evitându-se „arderea" lor. Deasemenea nu este agresiv împotriva microorganismelor din sol.

Prin fermentare, substanţele anorganice din substraturi, sunt eliberate din legătura cu partea organică, după administrare, ele fiind mult mai uşor asimilate de plante, ceea ce duce la o resucere substanţială a poluării apelor de suprafaţă şi a apei freatice, cu nitraţi.