Studiul de impact asupra mediului - Centrala Nucleară Electrică Cernavodă

1.ORASUL CERNAVODA

SCURT ISTORIC

Cernavoda(în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), turcă: Boğazköy) este un oraş din partea de vest a judeţului Constanţa, Dobrogea, România. Are o populaţie de 18.915 locuitori. Este la o distanţă de 59 km de municipiul Constanţa. Localitatea are o poziţie privilegiată prin situarea sa pe malul drept al braţului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Oraşul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. Se crede că oraşul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru. O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificaţia de apa neagră. Aceasta se poate corela şi cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeaşi semnificaţie de apă neagră.

Oraşul a fost fondat de colonişti greci sub numele de Axiopolis în secolul 4 î.e.n. ca punct de comerţ cu dacii din jur. Apoi în secolul I d.Hr, aşezarea a fost reconstruită de romani, sub conducerea lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate.

În urma Războiului de Independenţă şi a Congresului de la Berlin, Cernavodă revine Regatului României. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanţa oraşului Cernavodă, deoarece Dobrogea asigura ieşirea la mare a statului român. Astfel se construieşte Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul ţării, iar oraşul Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanţa ce va deveni principalul port la Marea Neagră.

ASEZARE GEOGRAFICA

Latitudine Nordica: 44° 21’

Longitudine: 28° 02’

Situat la bifurcatia Canalului si a Dunarii, pe traseul magistralelor care leaga Constanta si litoralul de Bucuresti si restul tarii (magistrala feroviara dubla, electrificata la 166 km de Bucuresti si 59 km de Constanta, D.N. 22C la 64 km de Constanta, canalul la km 64 +400, Dunarea la km 300 fata de Sulina) si la intersectia cu DJ 223 ce leaga asezarile dobrogene din lungul Dunarii, orasul este nod de comunicatii de interes national.

RELIEF

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

-podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess

-campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.