Tehnici de Monitorizare a Clorului din Apa

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Tehnici de Monitorizare a Clorului din Apa.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 41 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Igor Cretescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Introducere

Clorul este un indice de calitate al apei.

Cl2+H2O=HOCl+HCl

Unitatea de masura:mg/dm³.

Valoarea maxima admisa este de 0,5.

Limita de detectie:0,03µg/l.

Conform STAS 6364/1978.

Clorul este cunoscut ca un microbicid puternic.

Cei mai multi cercetatori apreciaza ca clorul actioneaza ca un oxidant.In contact cu apa,clorul formeaza acid hipocloros instabil si care in functie de pH-ul apei,se descompune in oxigen atomic sau ion hipoclorit.

Efectul bactericid este mai accentuat dupa un bun amestec al clorului cu apa si un contact de minimum 30 minute,in cazul apelor cu un pH mai acid si nu prea reci.

Valorile extreme ale clorului rezidual au fost stabilite intre 0,05-0,5mg/dmc.Sub 0,05mg/dmc apa nu se considera dezinfectata.

Monitorizarea clorului din apa

Clorul, în forma nativă, este un element gazos, galben verzui, mai greu decât aerul, foarte reactiv, toxic pentru om, cu o mare capacitate combinatorie. În formă gazoasă, în natură, clorul se găseşte în cantităţi neglijabile. Intoxicaţiile cu acest gaz sunt întotdeauna cauzate de clorul industrial. Clorul este larg răspândit în natură, însă apare sub forma unor combinaţii, ca sare sau ca acid.

După cum se ştie, apa potabilă din reţelele publice, este tratată cu clor, ca măsură de protecţie împotriva unor germeni. Clorul din apa potabilă se evaporă repede, însă cu toate acestea, se poate dovedi nociv deoarece formează cu unele substanţe, compuşi organici (cloroform, trihalometan) dăunători sănătăţii.

Este recomandat ca apa de la robinet sa fie păstrată , după colectare, cel puţin 20 de minute, până ce clorul se volatilizează în întregime, după care să fie fiartă ori îngheţată. Ideal ar fi ca apa de la robinet sa fie folosită, ca sursă potabilă, doar pentru gătit sau pentru prepararea ceaiurilor, folosindu-se în scopul hidratării lichide naturale, ca: sucuri naturale, ceaiuri, ape minerale, fructe.

Din punct de vedere chimic, sarea de bucătărie este un compus anorganic, mineral, format din sodiu şi din clor. Deoarece cele două elemente se află în concentraţie mare (aproape 100%), absorbţia acestora se face forte repede, ajungând în sânge brusc. Acest fenomen este benefic în puţine situaţii (pierderi mari de lichide, şoc, efort fizic susţinut, caniculă). După cum se poate vedea mai jos [Carenţa şi excesul de clor] , clorul în exces este toxic pentru organism, mai cu seamă dacă ajunge brusc în corp. Din acest motiv, consumul de sare trebuie să se facă cu chibzuinţă.

Fisiere in arhiva (2):

  • proiect la Tehnologii de achizitie, monotorizare si diagnoza a calitatii mediului.ppt
  • proiect word Tehnologii de achizitie, monotorizare si diagnoza a calitatii mediului.doc

Alte informatii

Universitatea ‘Ghe. Asachi’ Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului