Tema Finala - Namolul Rosu

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Tema Finala - Namolul Rosu.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Punctul 1 –stabilirea codului corespunzator-

Şlamul roşu se încadrează la cod deşeu 01 03 09 nămoluri roşii de la producerea aluminei. [1]

Punctul 2 –descrierea procesului tehnologic-

Şlamul este un nămol mineral cu granulometrie foarte fină, cu aspect de gel, care colmatează cuveta haldei prin pătrunderea fracţiunii micronice, coloidale în interstiţiile materialului de bază, astfel încât impactul asupra apelor subterane devine nesemnificativ, nemodificându-le calitatea nici în condiţiile acumulării unor cantităţi mari de şlam. [1]

Obţinerea aluminei calcinate are la bază procedeul Bayer, dezvoltat şi patentat de către Karl Josef Bayer în 1888, care constă în dizolvarea conţinutului de oxid de aluminiu din bauxită, cu leşie fierbinte, concentrată, la temperaturi şi presiuni ridicate. Bauxita este o rocă, şi un minereu de aluminiu important, care constă în principal din minerale de aluminiu Al(OH)3, AlO(OH), oxizi de fier Fe2O3 şi FeO(OH), alumina caolinit şi părţi mici de oxid de titan TiO2. Din aproximativ 95% bauxită obţinută se produce aluminiul. [2]

Procesul tehnologic prevede eliminarea sterilului prin operaţii de purificare a soluţiei de aluminat. Conform acestui procedeu, bauxita fin măcinată este tratată în autoclave, la 4-6 atm şi 160-180 , cu sodă caustică concentrată, obţinându-se aluminat de sodiu în soluţie Na[Al(OH)4]. Amestecul se filtrează, separându-se soluţia de aluminat de sodiu de hidroxizii de fier şi de combinaţiile siliciului cu aluminatul de sodiu. [1]

În soluţia cu aluminat de sodiu se introduce fie un curent de bioxid de carbon, cand precipită hidroxidul de aluminiu:

2Na[Al(OH)4] + CO2 = 2Al(OH)3 + Na2CO3 + H2O

Fie cantităţi mici de Al(OH)3 care amorsează descompunerea aluminatului, având rol de germen de cristalizare pentru separarea hidroxidului de Al:

Na[Al(OH)4] = Al(OH)3 + NaOH

Hidroxidul de aluminiu obţinut se calcinează în cuptoare rotative la 12000C, când trece în oxid de aluminiu:

2Al(OH)3 = Al2O3 + 3H2O

Noroaiele roşii rămase de la separarea hidroxidului de aluminiu conţin în afară de oxizi de fier şi siliciu, oxid de titan şi oxid de vanadiu, a căror extragere este o problema luată în cercetare.

După spălare cu apă, în scopul recuperării hidroxidului de sodiu antrenat, nămolul roşu este pompat, ca suspensie apoasă, în bazine de decantare. Sedimentul rezultat prin decantare poate atinge un conţinut în faza solidă de 50-60%. [3]

[2]

Procedeul Bayer este ciclic:

[4]

Principalele procese tehnologice care formează fluxul de producţie sunt următoarele:

- depozitul de bauxită

- secţia măcinare bauxită

- depozitul de var şi staţia de preparare a laptelui de var

- leşiere

- diluare

- desiliciere

- îngroşare-spălare şlam

- filtrare roşie

- descompunere soluţie de aluminat

- clasare hidrat şi filtrare albă

- evaporare – filtrare şi caustificare

- calcinare hidrat

- depozitare alumină la silozuri [5]

Nămolul roşu este depozitat în halde de şlam special amenajate, pentru a împiedica contaminarea solului. În afară de nămolul roşu, rezultat de la ieşirea bauxitei şi de la filtrare, în haldă se mai depun cruste de la curăţarea vaselor, piatra de var, de la prepararea laptelui de var şi nămolul rezultat de la epurarea apelor uzate. [1]

De exemplu, în cadrul combinatului Alum Tulcea, şlamul roşu este transportat printr-un sistem de conducte la halda de şlam, care este situată la circa 4 km de uzină. Halda are o suprafaţa de 54 ha, capacitate de stocare 9,2 milioane mc. Halda a fost realizată prin bararea unei băi nenaturale, cu baraj din loes, în timp fiind lăsat cu anrocamente, în vederea stabilirii şi înlăturării exfiltraţilor în aval. Halda de şlam face parte integrantă din circuitul tehnologic al uzinei şi serveşte pentru depozitarea şlamului roşu rezultat din procesul de fabricaţie al aluminei. Apa limpezită din haldă este recirculată în uzină. [5]

Fisiere in arhiva (1):

  • Tema Finala - Namolul Rosu.doc

Alte informatii

Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor