Toxicitatea Aluminiului

REZUMAT

Aluminiul este cel mai raspandit metal din natura. Toxicitatea lui apare in conditii de aciditate sub un pH de 4,8. Aciditatea solului este data de ionii de hidrogen disociati precum si datorita ionilor de aluminiu. Existenta ionilor de H+ si Al3+ schimbabil determina doua forme de aciditate : actuala si potentiala.

Pentru solurile acide cu humus redus aciditatea este data aproare in intregime de Al3+. Plantele se comporta diferit fata de toxicitatea aluminiului si asta datorita rezistentei si sensibilitatii lor. Intr-un sol cu cantitate mai ridicata de humus este micsorata fitotoxicitatea aluminiului. Toxicitatea lui se manifesta la plante prin diferite forme ca : crestere slaba, uscarea varfului limbului foliar, este afectat sistemul radicualar prin reducerea numarului de radaciuni.

Prezenta aluminiului in exces reduce absortia unor macro- si microelemente producand carentare plantelor.

Toxicitatea lui se combate prin administrarea amendamentelor calcaroase, aplicarea ingrasamintelor cu fosfor sau folosirea plantelor rezistente la toxicitate.

Cuvinte cheie : metal , toxicitate, rezistenta plantelor, carenta, combatere.

Aluminiul este cel mai raspandit metal in natura, el alcatuieste 7,4% din scoarta pamantului, el nu exista in stare nativa.

Mult timp s-a considerat ca un sol ideal ar trebui sa fie neutru sau cel putin slab alcalin. In prezent se considera insa, ca si o aciditate usoara este favorabila asimilarii elementelor nutritive din sol,iar o aciditate excesiva este o adevarata ,,boala’’ a solului.

Conditiile aparitiei toxicitatii aluminiului.

Continutul solului in aluminiu mobil este totdeauna in functie de reactia lui, respectiv de valoarea pH-ului.

La un pH de 4,8 in extract cu KCl, ionii de aluminiu nu se gasesc in stare mobila. La valorile mai mici de 4,8 ale pH-ului, continutul solului in aluminiu mobil depinde de evolutia acidificarii si de natura silicatilor care intra in componenta solului si de gradul lor de alterare, de capacitatea de a elibera in cantitati cat mai mari aluminiu la anumite valori de pH.

Aciditatea solului este determinata in principal de ionii de hidrogen disociati din grupurile functionale prezente in humus din acizi organici precum si datorita ionilor de aluminiu care se gasesc in sol, fie in stare absorbita in complexul coloidal al solului (aluminiu schimbabil).

La solurile sau orizonturile minerale cu pH 5,8 o sursa importanta de ioni de H+o constituie ionii de Al3+ care hidrolizeaza. Existenta ionilor de H+ si Al3+ schimbabili determina doua forme de aciditate : aciditate actuala si aciditate potentiala.

a) Aciditatea actuala este determinata de ionii de H disociati (liberi) in solutia solului atunci cand solul este pus in contact cu apa.

b) Aciditatea potentiala ce este determinata de ionii de H+ si de Al3+ din complexul adsortiv al solului care prin procese de schimb cu cationii unor saruri pot disocia in solutia solului. Aciditatea potentiala cuprinde si aciditatea de schimb. Cea mai mare contributie la valoarea aciditatii usor schimbabile o au ionii de Al3+ si aceasta contributie este cu atat mai mare cu cat pH-ul solului este mai scazut.

Pentru solurile acide( cu un continut de humus redus) valoarea aciditatii usor schimbabile este datorata aproape in intregime Al3+ iar pentru solurile acide intens humificate valoarea aciditatii usor schimbabile este datorata in proportie de peste 50% Al3+ si restul H+.

Toxicitatea aluminiului mobil se manifesta diferit fata de diferite plante. In functie de rezistenta si sensibilitatea plantelor fata de aluminiul mobil ele au fost clasificate in urmatoarele grupe:

-rezistente: timoftica, orezul;

-mijlociu rezistente: lupinul, porumbul si orzul;

-sensibile: mazarea, ridichea, fasolea, hrisca, graul de primavera, inul, napii, si orzul;

-foarte sensibile: trifoiul rosu, sfecla de zahar, lucerna.