Zona alpină

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 3954
Mărime: 20.28KB (arhivat)
Publicat de: Daria Radu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Claudia Vonica
Caracterizatea din punct de vedere fitosociologic a zonei alpine : limite, tipuri de fitocenoze, specii alpine de plante.

Cuprins

  1. Introducere
  2. Capitolul I -Diferite tipuri de limita a padurilor 3
  3. Capitolul II –Conditiile climatice din etajul alpin 4
  4. Capitolul III-Conditiile ecologice din muntii inalti,deasupra limitei de vegetaie a arborilor 5
  5. - 4.1.Limita climatica a padurilor
  6. - 4.2.Limita climatica a zapezilor vesnice
  7. Capitolul IV-Comparatie intre zona alpina din Europa centrala si tundra muntoasa 7
  8. Capitolul V –Etajul muntilor inalti din Romania 10
  9. Bibliografie 14

Extras din referat

Introducere

Zona alpina reprezinta etajul altitudinal care incepe deasupra limitei superioare a padurilor, indiferent de altitudine.In Asia Mijlocie si Centrala si in alte parti ale Anzilor exista masive muntoase cu un climat atat de uscat, incat lipseste un etaj altitudinal impadurit.Acolo semideserturile sau stepele, pe masura cresterii altitudinii, fac loc unei vegetatii alpine.Pe muntii situati in zona arctica etajul alpin este identic cu tundra.

Capitolul I

1.Diferite tipuri de limita a padurilor

In etajul alpin limita padurii a fost puternic modificata din cauza economiei pastorale, veche de multi ani, adica a pasunatului de vara in etajul alpin.Se deosebesc :

- O limita a padurii teoretica, climatica, ce coincide cu o anumita altitudine, dar pe care padurea nu o poate atinge niciodata in totalitate, deoarece este impiedicata de peretii de stanca, conuri de dejectie sau curenti de aer rece.

- O limita a padurii potentiala, pana la care padurile s-ar putea ridica in conditiile in care omul nu ar interveni.

- Limita actuala a padurii, atinsa in prezent de paduri si care in unii munti se afla cu 100-200 m sub cea potentiala, datorita exploatarii lemnului si pasunatului. Padurea este aici si foarte rara, facandu-se distinctia intre limita padurii propriu-zise si limita de vegetatie a arborilor.Padurile de conifere se intind pana la o anumita altitudine, exista apoi o zona tampon cu intindere variabila in care sunt prezenti arbori izolati, inchirciti- altitudinea pana la care acestia sunt prezenti reprezinta limita climatica de vegetatie a arborilor.

Un asemea fel de limita de vegetatie a arborilor se va constata totdeauna in cazul in care padurea de limita este formata dintr-o specie de umbra in conditii umede. In muntii bogati in zapada din America de Nord padurea de molid si brad se desface in grupe de arbori izolate, ce se afla totdeauna pe locuri mai ridicate, adica acolo unde stratul de zapada nu este atat de adanc si se topeste probabil mai devreme.

Mult mai putin inchisa este padurea de limita cand in conditii aride, speciile lemnoase de lumina, ce nu formeaza arbori inchirciti, ajung pana la etajul alpin. Asa este cazul speciei Pinus hartwegii din Mexic si, desigur, al limitei de padure din regiunile arid mediteraneene, alterata pretutindeni de interventia omului.

Alt tip este acela unde limita padurii este alcatuita din specii lemnoase foioase, vesnic verzi, de origine subtropicala, ca de pilda in Noua Zeelanda. Aceste specii devin tot mai scunde, pe masura ce altitudinea creste si formeaza in final un covor des de coroane, ce se inalta doar cu 1-2 m deasupra solului. Se adauga un tufaris des de compozite arbustive (Senecio sp., Olearia sp.) si Hebe sp. ce se combina mozaicat cu teritorii cu graminee de tip “tussock”. Este greu de stabilit o limita a padurii in aceasta situatie.

Capitolul II

Conditiile climatice din etajul alpin

Climatul muntilor din diferite zone climatice este foarte deosebit. O trasatura comuna este scaderea temperaturii medii anuale o data cu altitudinea. In unele masive muntoase etajul alpin se caracterizeaza prin frecvente innourari si ceata.In etajul alpin de la tropice intervine o rapida scadere a acestora, daca stratul de nori este asezat mai jos.

Cu cat temperaturile anuale din etajul alpin sunt mai mari,umiditatea fiind suficienta, cu atat conditiile sunt mai favorabile pentru plante, deoarece ele pot folosi vara,care este relativ calda, pentru dezvoltare, iar iarna o petrec in stare de repaus.

Preview document

Zona alpină - Pagina 1
Zona alpină - Pagina 2
Zona alpină - Pagina 3
Zona alpină - Pagina 4
Zona alpină - Pagina 5
Zona alpină - Pagina 6
Zona alpină - Pagina 7
Zona alpină - Pagina 8
Zona alpină - Pagina 9
Zona alpină - Pagina 10
Zona alpină - Pagina 11
Zona alpină - Pagina 12
Zona alpină - Pagina 13
Zona alpină - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Zona Alpina.doc

Alții au mai descărcat și

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Valorificarea potențialului turistic al Județului Argeș

INTRODUCERE Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Modernizarea, dezvoltarea și relansarea turistică a stațiunii montane - Lacul Roșu

Odata cu formarea sa, în 1837, Lacu Rosu a devenit o atractie turistica importanta pentru aceasta arie montana, formând împreuna cu Cheile...

Potentialul Turistic și Valorificarea Acestuia în Judetul Prahova

CUVÂNT ÎNAINTE Într-o zi, ne-am hotărât să lăsăm în urmă agitatia orasului si să ne amintim cât de bine este să străbatem poteci, păduri, să facem...

Amenajarea turistică în zona montană - studiu de caz - amenajarea turistică în zona Lacul Roșu

Introducere 1.Argumentearea alegerii temei Prin structura acestui proiect se face in prima parte o imagine a desfasurarii activitatiile turistice...

Probleme de Mediu în Județul Brașov

Judeţele din România se confruntă în ultima perioadă cu probleme de mediu din ce în ce mai serioase, iar Braşovul se regăseşte pe lista regiunilor...

Amenajarea teritorială a Parcului Național Piatra Craiului

Capitolul 1 Prezentarea potentialului turistic al PNPC 1.Scurt istoric al PNPC Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie...

Studiu Monografic al Comunei Lisa din Județul Brașov

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să realizeze un studiu monografic al comunei Lisa din judeţul Braşov, cu scopul înţelegerii cunoştinţelor...

Valorificarea potențialului turistic al Județului Prahova

Valorificarea potentialului turistic al judetului PRAHOVA 1. Localizarea si caracteristicile zonei O apă coboară din munti pe albe prundisuri de...

Ai nevoie de altceva?