Abordarea prin Comparatie in Evaluarea Intreprinderii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Abordarea prin Comparatie in Evaluarea Intreprinderii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sarbu Carmen

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1. Procedul de evaluare a întreprinderii

Procesul de evaluare reprezintă o procedură sistematică utilizată pentru a estima într-o manieră credibilă o anumită valoare a întreprinderii.

Procesul de evaluare începe prin identificarea de către evaluator a întreprinderii de evaluat şi a bazei de evaluare şi se încheie odată cu raportarea către client a concluziilor.

Evaluarea întreprinderii este un proces complex şi sistematic, nici una din etapele avute în vedere, neavând un scop în sine ci servind la judecata valorii finale care va fi estimată de către evaluator.

2. Clasificarea evaluărilor şi necesitatea evaluărilor

Evaluările pot fi clasificate în funcţie de :

a) obiectul supus evaluării, distingându-se:

- evaluări de proprietăţi, bunuri mobile (maşini şi echipamente), stocuri, creanţe;

- evaluări de active intangibile ce pot fi identificate şi evaluate separat (licenţe, mărci, brevete, contracte) şi/sau goodwill;

- evaluări de unităţi operaţionale distincte din cadrul unei întreprinderi (părţi dintr-o întreprindere – fabrici, secţii, ateliere, depozite, magazine);

- evaluări de societăţi comerciale (întreprinderi), acestea având ca obiect al evaluării totalitatea unei afaceri.

b) scopul evaluării :

- evaluări administrative : se realizează de regulă în scopuri fiscale (pentru deteminarea masei impozabile), având la bază reglementări speciale sau baremuri;

- evaluări economice vizează stabilirea valorii de piaţă a unei proprietăţi sau afaceri în vederea privatizării, vânzării;

c)destinatarul evaluării :

- evaluări pentru proprietarii afacerii sau proprietăţi evaluate în vederea stabilirii bazei de negociere pentru vânzare;

- evaluări pentru instituţii financiar-bancare şi fiscale în vederea constituirii unor garanţii pentru credite, impozitarea unei operaţii de vânzare cumpărare, fuziune;

- evaluări pentru instituţii sau organisme publice;

- evaluări pentru instanţele judecătoresti, atunci când apar acţiuni sau litigii legate de marimea, mişcarea sau lichidarea patrimoniului sau averii unei persoane jurridice;

- evaluări pentru persoane fizice : salariaţi, moştenitori ai proprietarilor sau persoane care doresc să achiziţioneze titluri de valoare sau să realizeze operaţiuni de asociere;

d)în funcţie de poziţia evaluatorului distingem:

- evaluări realizate de evaluatorul-consultant (consultant al vânzatorului sau cumpăratoului);

- evaluări realizate de evaluatorul-arbitru (consultant al vânzătorului şi cumparătorului);

- evaluări realizate de evaluatorul-expert neutru (numit cel mai adesea în situatii de litigiu, caz în care este nevoie de o opinie neutră);

e)în unele lucrări se utilizează drept criteriu de clasificare şi metodă de evaluare utilizată, făcându-se distincţie între:

- evaluări bazate pe active, care abordează exclusiv latura patrimonială;

- evaluări bazate pe venit (randamentul afacerii);

- evaluări bazate pe compararaţia de piaţă;

În general evaluarea întreprinderilor este necesară în următoarele situaţii :

- operaţiuni de achiziţii, fuziuni, majorări de capital. O evaluare joacă un rol major în achiziţia unei companii. Ea furnizează o opinie independentă privind valoarea afacerii, o marjă înăuntrul căreia se negociază în cele mai multe cazuri preţul;

- evaluarea pentru listarea la bursă;

- expropieri;

- suport în caz de litigii;

- disputele între acţionari;

- disputele între soţi;

- solicitarea instituţiilor financiare;

- în acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiune, faliment, constituirea de ipoteci).

3. Abordarea prin comparaţie în evaluarea întreprinderii

A.Logica abordării prin comparaţia de piaţă.

Abordarea prin comparaţie se bazează pe un process logic în care valoarea de piaţă se obţine prin analiza tranzacţiilor cu întreprinderi similar şi relevante, compararea acestor întreprinderi cu firma evaluată şi în final, estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie.

Abordarea prin comparaţie de piaţă se bazează fundamental pe principiul substituţiei. Acest principiu nu cere ca întreprinderea baza de comparaţie să fie identică ci similar şi relevantă:

• similar se referă la natura întreprinderii si cuprinde atât elemente cantitative cât şi elemente calitative

• relevant este un atribut care se referă la dorinţele şi aşteptările cumpărătorului potential şi se referă la gradul de risc preluat prin investiţia în firma respectivă, lichiditatea investiţiei, perfomanţele probabile ale intreprinderii etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Abordarea prin Comparatie in Evaluarea Intreprinderii.doc